Intrerupem programul nostru obișnuit din această perioadă, adică seria Cele șapte surori, pentru a povesti despre o carte nou-nouță de la editura Niculescu, pe care nu mai aveam răbdare să o citesc. Este vorba despre romanul Obsesie, semnat de Carola Lovering. Rachel Hawkins îl cataloghează drept thriller de dragoste și știți deja că eu când aud cuvântul thriller tropăi de bucurie. Haideți să vedem dacă bucuria s-a păstrat și pe parcursul lecturii.
Obsesie, Carola Lovering – scurt rezumat
Molly este studentă și aspiră să devină scriitoare. Înainte de toate, ea devina iubita lui Jake, vocalistul unei trupe rock la concertul căreia o duce o prietenă. Jake pare tot ce și-a dorit vreodată. Sunt fericiți, se mută împreună, unul își termină de scris cartea pe care visează să o publice, iar celălalt compune o melodie care duce trupa din care face parte pe culmile gloriei.
Tot mai multe concerte, tot mai multe turnee, tot mai dese probleme în paradis.
Zece ani mai târziu, o regăsim pe Molly în postura de soție a lui Hunter, mamică a unei fetițe de câțiva anișori, câștigându-și existența din predat yoga, ca pe vremuri, și făcând fertilizare după fertilizare, dorindu-și un al doilea copil. Se apropie rapid de una dintre noile sale cursante, Sabrina. Este prima prietenă pe care și-o face după mult timp. Unde mai pui că dau nas în nas și la clinica de fertilizare! Au atât de multe lucruri în comun! Mai multe decât Molly sau noi ne-am fi imaginat vreodată.
Din păcate, Sabrina nu este cine spune că este și ascunde o mulțime de secrete care îi vor da viața peste cap lui Molly. Stai numai să afli ce caută Sabrina aici de fapt, cum și de ce s-a încheiat relația lui Molly cu Jake și ce s-a întâmplat cu viețile lor în ultimii zece ani. Nu-ți spun mai multe.
Poți comanda cartea direct de aici, de pe site-ul editurii Niculescu, acolo unde au mai apărut câteva super romane în această toamnă-iarnă, despre care sigur voi povesti la momentul potrivit.
Obsesie, Carola Lovering – gânduri de după
Este, cu siguranță, o carte bună, pe care cu greu o poți lăsa din mână. Nu mi-a luat mai mult de două seri să o dau gata. Trebuia să știu TOTUL, cât mai repede. Aveam anumite bănuieli pentru că, da, acțiunea este predictibilă într-o anumită măsură, dar nimic nu era sigur și complet în mintea mea.
O iubire neîmpărtășită se transformă într-o obsesie grea. Asta se întâmplă în viață atunci când mintea refuză să țină pasul cu schimbările care nu depind de ea. Unii renunță la ce au, alții luptă cu toate armele pentru ce li s-a refuzat și chiar și atunci când ajung în posesia acelui lucru dorit, mintea lor tot nu se poate liniști.
Jake n-a fost întotdeauna al lui Molly. A existat și un Jake de dinainte de Molly, despre care ea n-a știut prea multe. De fapt, nici el n-a știut totul… O să vezi de ce zic asta. Și iată că Jake nu este nici acum al lui Molly. Ea îl are pe Hunter, pe care îl iubește și îl respectă. Asta nu înseamnă că inima ei nu mai tresaltă când la radio se difuzează piesa care cândva a fost scrisă pentru ea.
Ea și Jake au avut o relație frumoasă, descrisă perfect, cu rele și cu bune, deloc genul desprins din basme sau tras de păr. Iubirea nu este însă de ajuns. Nu atunci când unul, altul sau amândoi fac greșeli mari și când decid să pună punct pe ascuns, fără explicații, dispărând în ceață.
Personajele sunt reale și perfect conturate. Le simți aproape de tine, de parcă le-ai cunoaște dintotdeauna. Pui suflet în ce pun și ele, suferi odată cu ele. Cu toate, nu doar cu Jake și Molly. Pentru niciunul dintre ele viața nu a fost ușoară, chit că unii și-au făcut-o cu mâna lor și alții s-au lăsat să pice prea ușor în postura de victime.
Cred că bănuiești a cui soție este Sabrina și realizezi că nu s-a mutat întâmplător atât de aproape de Molly. Numai prietenă nu ar putea să-i fie, cum crede Molly, care a rămas aceeași naivă de acum un deceniu.
Secrete vechi vor ieși la iveală. Întrebările își vor găsi răspunsuri și sufletele liniștea. Finalul nu e deloc telenovelistic. E bun.
Mi-a plăcut totul la Obsesie, de la început până la sfârșit. N-a fost nimic în plus și nimic mai puțin decât trebuia. Este o poveste completă, încurcată ca o instalație de Crăciun uitată un an de zile într-o cutie, dar văzută din toate unghiurile și condimentată perfect. Are iubire, are intrigă, are secrete și ceva suspans, are un mare semn de întrebare la care trebuie să găsești răspunsul. Singura cale este parcurgând 472 de pagini. Nu există scurtături.
Super cartea, lectura plăcută.
Mulțumim pentru recomandare!