Cum ai petrecut de Crăciun? Asta te întreabă toată lumea după data de 27 decembrie. Eu întotdeauna am răspuns rușinată că l-am petrecut acasă, mâncând și uitându-ne la televizor. Cam așa am fost Crăciunurile mele, de când mă știu. Ce trist! Nu?
Ce trist să stai acasă, când alții sunt pe la munte, prin te-miri-ce locații frumoase și scumpe! Ce trist să te uiți pe Netflix din canapea, în loc să mergi prin cluburi sau pe la petreceri vesele, să socializezi, să te bucuri de viață!
Ce trist că nu ai primit nici anul acesta un cadou super scump pe care să-l poți poza și posta pe Facebook sau afișa cu surle de trâmbițe în fața celor care toți anii trecuți s-au lăudat cu darurile lor binemeritate!
Ce trist să stai doar tu cu soțul și câinele vostru, ca doi pensionari! Sigur v-ați plictisit.
Ce trist că nu ți-au ieșit sarmalele bune! Ce trist că… lista poate continua.
Dar cel mai trist este că tânjim mereu după lucruri mărețe, de care poate nici nu avem nevoie, ignorându-le pe cele pe care le avem și de care ar trebui să ne bucurăm.
Știi ce n-ar da alții să facă Crăciunul acasă, și nu pe un pat de spital? Să aibă canapeaua ta confortabilă, căldură și un televizor? Știi cât s-ar bucura unii să aibă pe masă sarmalele alea la care tu faci mofturi?
Crezi că e trist să petreci Crăciunul cu părinții? Stai să vezi cum e fără ei! Că e nașpa să petreci în doi, ca pensionarii? Cum o fi să petreci singur? Crezi că e nasol să ai doar dulciuri sub brad? Te-ai gândit că unii nu au brad? Sau că nu au nici măcar o casă în care să pună un brad?
Cine zice că fericirea depinde de direcția în care alegi să te uiți zice bine. Dacă privești doar la cei care, cel puțin aparent, au mai mult, vei fi veșnic nefericit. Dacă te compari, măcar din când în când, cu cei care nu au nici pe jumătate din cat ai tu, s-ar putea să vezi altfel lucrurile și să nu te mai consideri oropsitul sorții.
Unii mă veți critica. Veți spune că în viață trebuie să țintim mereu mai sus, să vrem mai mult, să luptăm pentru acel mai mult. Nici măcar nu am răspuns pentru voi. De ce? Pentru că am gândit și eu ca voi și știu că orice aș spune este echivalent cu zero. A ținti mai sus poate că nu e neapărat greșit, la fel cum e greșit nici să-ți dorești să apuci ziua de mâine. Greșit este să uiți de azi luptând pentru mâine, să ignori ce ai acum, căutând ceva mai bun. O să te bucuri când vei ajunge la acel ceva, nu? Doar că… atunci vei vrea altceva și din nou vei amâna momentul în care te bucuri de ce ai.
Anul asta am înțeles mai bine ca niciodată care este cel mai fericit Crăciun. Nu e ala petrecut la 10 stele pe Valea Prahovei, nici ala cu 10000 de cadouri sub brad. E ala în care ai liniștea și starea necesare de a te bucura de lucrurile mărunte, precum bradul de Crăciun, colindele și felia de cozonac din farfurie.
Cum mi-am dat seama de asta? N-am mai avut parte de ele. Abia atunci am înțeles. Bradul l-am dat ieri afara. Piki e bolnăvior. Tot ce vreau e sa fie bine. Nici măcar așa nu pot spune că am avut un Crăciun nasol. Nu m-am putut bucura pe deplin de el, dar măcar am avut aproape cele două suflete pe care le iubesc cel mai mult. Se putea mai rău.
Nu mai fi trist ca nici anul asta nu ai ajuns în Maldive de Crăciun! Sau ca nu ai primit telefonul ala de 9000 de lei. Bucură-te de ce ai pentru ca sigur ai de ce!
Cred ca platformele de socializare au o mare parte din vina și uitam ce avem nevoie sa fim fericiti. Da, multi nu stiu ce i-ar face fericiti, asta m-a surprins si pe mine recent.
Bucuria acestui Craciun a fost pentru mine peste asteptari, au fost cateva gesturi enorme ca si valoare, dincolo de orice parte materiala.
Noi am fost incercat sa combinam cele doua lumi: o zi am fost in oras sa vedem targul de Craciun si sa incercam lucruri noi, a doua zi am stat acasa cu parintii, am mancat sarmale, racituri si ne-am uitat pe Netflix si a treia zi am fost la cinema sa vedem Avatar, pentru ca ne plac filmele la cinema la toti 3, si cu un adolescent in casa e destul de greu sa gasim activitati comune. 🙂 Nu stiu daca e bine sau rau, daca suntem in trend, dar cu siguranta suntem fericiti cu alegerile noastre.
Eu sunt cea mai fericita când sunt acasă în familie ,sa ne bucuram împreună de ce avem .
Eu am stat acasa cu aki. Al meu a fost la munca. Am impins o vizita la vara-mea si am primit seara un pic nasii acasă. Si atat. In rest, Netflix amd chill. Si pot spune ca am avut un Crăciun de vis
Sunt in aceeasi situatie , practic dupa casatorie ,nu am petrecut niciodata Craciunul sau noaptea dintre ani in vreo locatie , si m-am conformat cu faptul ca suntem bine si sanatosi.
Super articolul! Multa sanatate catelusului! Acasa am petrecut si eu cu familia,cel mai bine fara batai de cap,mancare,film,plimbare si atat.