De ce nu mi-aș opera stomacul pentru a slăbi

Am fost întrebată asta. Am răspuns și am decis să și scriu despre subiect. Nu mi-aș opera stomacul pentru a slăbi. Cel puțin, nu în acest punct al vieții mele. Nu am ÎNCĂ declanșate afecțiuni grave care să necesite pierderea ultra-rapidă a unui număr mare de kilograme din cele acumulate. Poate, dacă situația medicală ar impune o astfel de intervenție, aș face-o. De nevoie. Altfel, nu. De ce?

Frica ar fi primul impediment. V-ați fi așteptat să zic banii, probabil. Ei bine, și dacă mi-ar pune cineva pe masă suma necesară unei astfel de operații și mi-ar spune că o pot face azi fără să fie nevoie să dau acei bani înapoi, aș refuza. Am o mare frică de tot ce înseamnă operații. Trebuie să fii nebun să nu te temi, din punctul meu de vedere. Există riscuri chiar și la cele mai mici intervenții.

Apoi, nu cred că aș fi împăcată la gândul că nu am fost suficient de puternică să slăbesc singură. Eu am slăbit odată, în liceu, singură. Dar prea repede, cu un regim prea drastic, care mi-a dat tot metabolismul peste cap. Cam 30 de kg în trei luni. Dacă am putut o dată, sigur pot și a doua oară, dacă mă mobilizez. Mi se pare mai puțin frustrant să mănânc o bomboană și să fac jumătate de oră de sport pentru ea, decât să fie acela singurul lucru care să-mi intre în stomac și să mă simt lipsită de puteri toată ziua.

Costurile sunt și ele un factor, dar nu principalul. Operația de micșorare de stomac este destul de scumpă, oriunde ai face-o. Și totuși sunt atâtea femei care aleg să o facă, în ciuda faptului că surplusul lor de kilograme nu justifică o astfel de alegere. Am remarcat că multe se operează în Turcia. Acolo nu îi pasă nimănui că o persoană de 80 de kg ar putea slăbi 20 de kg în patru luni fără să fie nevoie de intervenție? Bănuiesc că nu. Banii sunt esența.

De notat și că mi se pare greu de îndurat regimul de după operația de micșorare de stomac. Nu am zis niciodată că operația este calea ușoară pentru că nu e deloc așa. A-i da unui organism, obișnui să mănânce cu tona, doar o jumătate de ou și un sfert de ardei mi se pare horror. Am înțeles că nevoile nutriționale sunt acoperite cu ceva vitamine suplimentare, dar tot cred că mergi ținându-te de pereți în primele săptămâni, până ți se obișnuiește corpul.

Oricât de drastic ar părea regimul recomandat de un nutriționist, e nimic în comparație cu regimul impus după micșorarea stomacului. Din ce-am citit, abia după a patra lună de la operație poți începe să mănânci alimente solide ca înaintea ei. Și să aștepți 30 de minute după masă, ca să poți bea apă? Eu, dacă nu beau apă, simt că mor… Nu pot să nu mă întreb cum stă treaba cu hidratarea. Adică mai pot bea 2-3 litri de apă, cum beau acum? Nu cred. Parcă apa era necesară, nu?

Să nu uităm nici de faptul că o astfel de operație presupune pierderea unui număr mare de kilograme într-un timp foarte scurt, care, cel puțin la început, nu este susținută prin sport, deci corpul va arăta urât după. Pielea de sub depozitele alea de grăsime care se topesc nu are altă cale decât să se lase. La cineva care dă jos doar 20 de kg, poate nu este o problemă așa mare. Dar, la o scădere în greutate de vreo 40 de kg, brusc, în mai puțin de jumătate de an, nu cred că vreți să știți cum o să atârne pielea.

Nu e ca și cum azi te-ai operat și mâine ești zână. Ai luni bune de tras, ai riscuri la care te expui. Da, poți scăpa de unele boli, dar există șansa să te alegi cu altele. Dacă mai ești și genul care mănâncă pentru a trata sau celebra emoții, nu cred că te ajută psihic prea mult un stomac mai mic. Pe de altă parte, să zicem că te ajută un stomac cu volum redus, dar ce te faci dacă în contul celor 50 de grame de alimente permise tu alegi doar chestii nesănătoase, de care ți-e poftă. Unde mai e sănătatea în toată ecuația asta? Da, mănânci mai puține calorii, dar organismul tău se simte bine?

Pentru ca totul să fie sănătos pe termen lung, persoana care se operează trebuie să aibă destul de multă voință să facă alegeri corecte și să adopte un stil de viață sănătos. Păi, dacă am atâta voință să trec pe lângă amandină și să aleg piept de pui cu iaurt, nu aș putea slăbi singură? Mie așa mi se pare. Eu nu mi-aș opera stomacul pentru a slăbi. Asta nu înseamnă că tu trebuie să gândești ca mine. Fiecare alege pentru el!