Cele șapte surori. Povestea lui Tiggy, Lucinda Riley

Tare rău am rămas în urmă cu lecturile! Am o grămadă de cărți interesante în așteptare, dar nu prea am avut timp pentru lectură în ultimele două luni. Sper să recuperez în sezonul rece. Am reușit totuși să mai termin un volum din seria Cele șapte surori, semnată de Lucinda Riley, așa că astăzi sunt gata să vă povestesc câte ceva despre Tiggy.

Ar trebui să știți deja povestea cadru, dar o reiau pe scurt: avem de-a face cu șase surori, toate adoptate de un navigator pe nume Pa Salt. Tatăl lor tocmai a murit și, pe lângă bunurile materiale, ele au primit moștenire și indicii și coordonate care să le ajute să-și descopere originile și poveștile familiilor lor.

Cele șapte surori. Povestea lui Tiggy – scurt rezumat

Tiggy D’Aplièse este sora lună, a cincea căreia Lucinda Riley îi spune povestea. Ea iubește cel mai mult animalele, de care se și ocupă. Este contactată de medicul Charlie Kinnaird, proaspăt moștenitor al unei moșii pentru care are planuri mari. Pentru început, are nevoie de Tiggy să îngrijească niște animale exotice. Tiggy acceptă. Soarta face ca, la noul ei loc de muncă, să cunoască un țigan bătrân, misterios, care pare că o cunoaște de dinainte de a-i fi fost dată spre adopție lui Pa Salt și care îi spune că o aștepta, că lui îi era dat să o trimită înapoi acasă. De la el află și care îi sunt originile și unde s-a născut, înainte de a deschide scrisoarea-moștenire de la Pa Salt.

Oferta zilei la carti

Deși Tiggy nu are nici cea mai mică intenție să plece, se întâmplă unele lucruri care o forțează să o facă. Soția angajatorului nu o are la inimă, ea cam tinde să se îndrăgostească de Charlie, în vreme ce un alt vizitator o hărțuiește, și, colac peste pupăză, se trezește și împușcată. Acum este momentul să-și caute trecutul. Urmează coordonatele și indiciile lui Pa Salt și ajunge în Spania. De acolo se trage ea, dintr-o familie de țigani.

Ajungem astfel la mult așteptata poveste din trecut, cea a străbunicii lui Tiggy, Lucia, o cunoscută dansatoare de flamenco. Cum a ajuns Lucia, din peștera în care trăia, să cucerească toată lumea cu talentul ei? Este un drum lung, când dureros, când frumos, dar cu un final tare trist. Deși a muncit mult, a fost tare apreciată, a făcut mulți bani, nepoata ei, Tiggy, a ajuns, în final, să se nască tot în peștera în care a început totul. Te invit să afli cum au evoluat lucrurile și cum a ajuns Tiggy sa fie adoptată de Pa Salt.

Cele șapte surori. Povestea lui Tiggy – gânduri de după

Ei bine, Povestea lui Tiggy mi-a plăcut tare mult. Mi s-a părut cel mai puțin predictibilă din cele de până acum și m-am bucurat să descopăr o femeie puternică pe care nu o dă imediat pe spate primul bărbat care-i face cu ochiul. E vorba chiar de Tiggy. Da, îi place de Charlie, dar nu e gata să se arunce într-o relație aiurea. Știe destul de bine ce vrea de la viață, este rațională, hotărâtă. A fost o bucurie să-i urmăresc drumul și evoluția.

Sigur că și de data aceasta, ca și în celelalte volume, povestea străbunilor personajului principal și ale contextului istorico-social în care ele evoluează, a reprezentat partea cea mai delicioasă a cărții. Nu am zis povestea Luciei, țineți cont! De ea nu mi-a plăcut deloc. Nici nu ar avea ce să-ți placă. Este egoistă, arogantă, nerecunoscătoare, etc. Bine măcar că în acest volum nu mai avem de-a face cu o poveste tragică de dragoste. Nu aș mai fi dus încă una.

Dacă de Lucia nu m-am atașat deloc, nu același lucru s-ar putea spune despre mama ei. Îmi scapă numele ei acum, dar povestea ei îmi rămâne în suflet. A muncit din greu pentru familia de care nu a avut parte. Soțul și fiica au părăsit-o. Un fiu i-a murit la scurt timp după asta. Pe alți doi i-a pierdut în timpul războiului. Totuși, a avut puterea să ierte și să iubească mai departe. Dureroase detalii! Uneori avem nevoie de astfel de lecturi.

Întotdeauna am admirat țiganii, cu bucuria lor de trăi, cu veselia și dansurile lor magice, în ciuda traiului greu pe care l-au dus de-a lungul secolelor. Mergând pe urma pașilor micuței Lucia, plecată cu tatăl ei de acasă pe când avea doar câțiva anișori, pentru a face bani din dans, ajungem să cunoaștem care era locul țiganilor în Spania începutului de secol XIX, dar și câte au avut de pătimit aceștia în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Săraci, marginalizați, vânați…

Ce m-a enervat cel mai tare în Povestea lui Tiggy?

1. Treaba cu puterile supranaturale. Citiți-l și o să înțelegeți ce zic. E mult de povestit și nu e cazul să mă pierd în detalii acum!

2. Povestea lungită și răs-lungită dintre Tiggy și Zed (cu el a avut Maia o relația în trecut și el este fiul bogătașului găsit mort în aceeași zonă și aceeași zi cu Pa Salt). Sper să nu fie doar de umplutură și să fie relevante toate treburile astea pentru finalul seriei.

3. Faptul că, în final, Tiggy tot s-a băgat într-o relație cu Charlie, un bărbat pe care aproape că nu-l cunoaște. Femeile chiar fac asta, pe bune?

Ce m-a pus din nou pe gânduri?

Îmi aduc aminte că uneia dintre surori i s-a părut la un moment dat că-l vede pe Pa Salt (parcă într-un aeroport). Și, dacă nu mă înșală memoria, nu e singura care a avut un astfel de moment. Ei bine, acum și Tiggy îmi dă de gândit. O descoperire la Atlantis și un sentiment că Pa Salt nu e mort. Tiggy și-a ascuțit puterile magice moștenite și, cu toate astea, nu poate comunica deloc cu spiritul lui Pa Salt. Ca și cum nu ar exista. Să avem parte de surprize mari în următoarele volume?

Abia aștept să dau gata și Povestea Electrei, pe care am parcurs-o deja pe jumătate. Nu mai am răbdare să văd cum stau lucrurile și în privința ei și să aflu cine este sora pierdută, dar și cine este de fapt Pa Salt și dacă este mort sau nu.

Pentru rezumatele volumelor anterioare, vezi această pagină!