Povestea unui orfan – Pam Jenoff (recenzie)

Titlu – Povestea unui orfan (Titlu original – The Orphan’s Tale)
Anul apariției în România 2020
Editura Litera
Autor Pam Jenoff
Traducere Anca Irina Ionescu

O copertă care m-a trimis imediat cu gândul la Evadare de la Auschwitz a lui Joel C. Rosenberg și un titlu ca un cârlig. A fost de-ajuns ca să vreau mai multe detalii despre acest volum, găsit luna trecută printre noutățile de pe Libris.ro.

Povestea unui orfan – scurt rezumat

Al Doilea Război Mondial. Holocaust.

Oferta zilei la carti

Astrid este soția evreică a unui ofițer neamț. Căsnicia lor frumoasă se încheie brusc atunci când el o alungă de acasă. Relația lor a devenit imposibilă din cauza politicii dure antisemite duse de Hitler. Astrid este singură acum. Nu știe nimic de familia ei sau de circul pe care îl dețineau. Norocul ei este că ajunge sub protecția unui alt proprietar de circ. Ea devine trapezista de care el avea nevoie, iar el o acoperă de câte ori este nevoie pentru a nu fi descoperită și dusă în lagăr.

Noa nu era încă majoră când a rămas însărcinată cu un soldat neamț care a părăsit-o. Familia a alungat-o. Copilul i-a fost luat. Acum lucrează într-o gară. O gară în care sosește un tren al ororilor. Într-un vagon de marfă, zeci de bebeluși evrei, unii deja morți, sunt duși spre lagăr. Fără să stea prea mult pe gânduri, Noa îl apucă pe unul dintre ei și fuge. Iarnă. Viscol. Pădure. O femeie cu un copil. Fără hrană, fără apă. Femeia se prăbușește. Când se trezește, este la circul din care face parte și Astrid.

Ce se va întâmpla cu Noa? Va reuși să-l salveze cu adevărat pe micuțul luat din vagonul de tren? Ce rol joacă Astrid în povestea asta? Am răspunsurile, dar nu ți le voi da. Te provoc să le afli singur.

Povestea unui orfan – gânduri de după

În mijlocul uneia dintre cele mai negre perioade din istorie, două femei luptă pentru supraviețuire. Ambele au fost abandonate de bărbații în care au avut încredere și nu mai știu nimic de familiile lor. Trebuie să se descurce singure. Un circ este singura șansă care li se oferă.

Astrid este deja o femei matură. Pentru ea, circul nu e ceva nou. A crescut la circ. Își face treaba bine la trapez, iar proprietarul circului face tot ce poate pentru a o acoperi când este cazul. Ea este o reprezentantă a poporului pe care Hitler vrea să-l șteargă de pe fața pământului. Pericolul este unul uriaș, permanent. Oricând poate fi descoperită.

Pentru Noa, lucrurile ar fi putut fi simple, dacă nu ar fi luat acel copil evreu din vagonul de tren. Acum e prea târziu să mai dea înapoi. Doar nu l-a salvat ca să-l abandoneze din nou! Mai ales că îi amintește de copilul care îi fusese smuls din brațe cu doar câteva luni înainte. Știe că, dacă va fi prinsă, o așteaptă lucruri mai mult decât rele. Prin urmare, când i se impune să devină trapezistă în regim de urgență, nu are de ales. Trebuie să accepte. Are de ales între a se arunca în gol la înălțime și se arunca în mâinile armatei naziste.

Deși viețile lor sunt destul de asemănătoare, Noa și Astrid sunt firi destul de diferite. Te-ai aștepta la o apropiere rapidă între ele, dar nu va fi așa. Astrid este foarte precaută și temătoare, mai ales că instinctul îi spune că Noa ascunde ceva. Și are dreptate. Noa a mințit. Le-a spus tuturor că micuțul care o însoțește este fratele ei. Din fericire, marele avantaj al lui Noa este că micuțul respectiv este evreu, ca și Astrid.

Viața de la circ nu este deloc una ușoară, cum ar fi tentați unii să creadă. Se muncește mult. Condițiile de cazare sunt proaste și mâncarea puțină, cu atât mai mult cu cât suntem în plin război. Este locul în care se pot lega prietenii frumoase, dar se pot naște și rivalități periculoase. Este locul în care politica este luată uneori în râs, ca formă de divertisment, dar acest lucru nu rămâne netaxat când la putere sunt oameni ca Hitler. Un clovn poate fi un pericol uriaș pentru mașinăria de propagandă nazistă. Circul e zâmbet mult la reprezentații, dar multă suferință între ele.

Povestea te prinde rapid și te ține lipit de carte ceva timp, dar la un moment dat ajungi să-ți cam pierzi interesul și răbdarea. Nu că nu ar fi interesant de urmărit evoluția lucrurilor, ci pentru că titlul cărții și intriga te-au făcut să te aștepți la altceva. Povestea unui orfan ziceam? Prea puțin este povestea lui. Este mai degrabă povestea nașterii unei prietenii între cele două femei de care depinde viața acestui orfan. Cam asta ar fi problema principală. Mai sunt și altele. Greu de crezut că vagonul cu bebeluși fusese lăsat nesupravegheat și un trapezist se naște în timp așa scurt. La fel de greu de crezut că într-un circ nu se găsesc turnători.

Ficțiune istorică? Prea puțin. Mi se pare că e mai mult o dramă și nici aceasta nu este perfectă. Dacă începutul te cam sfâșie, cu imaginea vagonului cu copii despărțiți de părinți, murdari și înfometați, și cea a unei femei care pierde totul într-o clipă, pe parcurs mi-au lipsit emoțiile pe care le așteptam de la o carte pe tema Holocaustului. Nici viața de la circ nu este prea bine redată. Se putea mai mult.

Per total, cea mai mare problemă la Povestea unui orfan o reprezintă titlul care nu are legătură cu povestea. La finalul ei, abia dacă îți amintești numele orfanului. Personajul principal este de fapt relația care se naște între cele două femei, Astrid și Noa. Citește-o ca pe o poveste despre prietenia adevărată în vremuri dificile și s-ar putea să-i dai o notă mai mare decât îi dau eu, și anume 3/5!

Pam Jenoff a mai scris și Fetele dispărute din Paris și Iubita comandantului.