Văduvele de la castel – Jessica Shattuck (recenzie)

Titlu – Văduvele de la castel (Titlu original – The Women in the Castle)
Anul apariției în România 2019
Editura Litera
Autor Jessica Shattuck
Traducere Adina Rațiu, Gabriel Rațiu

Hitler devenise deja un pericol pe care puțini îl percepeau ca atare. Un grup de bărbați curajoși din Germania pregătesc un complot contra lui. Planurile le sunt dejucate, ei sunt prinși și uciși, Hitler își vede mai departe de treabă, omoară evrei și duce Europa în Război.

La finalul celui de-al Doilea Război Mondial, Marianne, soția liderului acestui grup de rezistență, se întoarce la castelul, acum dărăpănat, al familiei soțului ei, alături de cei trei copii. Viața e foarte grea în perioada aceasta, dar Marianne nu uită de promisiunea făcută soțului ei și complicilor lui, de a le găsi văduvele și copiii și a-i proteja. Îi găsește pe rând pe Martin, Benita, Anie și băieții ei. Locuiesc toți la castel, dar în condiții care nu au nicio legătură cu ideea de castel. Au atâta suferință în comun! Au copii de crescut. Împreună le va fi mai ușor să le ofere mâncare, căldură și educație. Marianne le va proteja. Iar ele vor fi prietenele ei.

Oferta zilei la carti

Numai că lucrurile nu sunt întotdeauna albe sau negre. Sunt o mulțime de nuanțe de gri care apar în povestea văduvelor de la castel. Au țeluri comune, dar sunt atât de diferite! Se deschid cât e nevoie pentru a se uni, dar ascund părți importante din poveștile lor. Nevoile le unesc, dar secretele amenință să le despartă.

Cum arată Germania de după război? Cum e viața la castel? Ce ascunde fiecare dintre aceste femei? Ce se va întâmpla cu ele? Vor rămâne prietene și aliate sau secretele le vor duce pe drumuri diferite? Sunt povești de viață pe care te vei bucura că le-ai descoperit. Găsești cartea pe Libris.ro la secțiunea Literatură Universală. Ai transport gratuit la comenzile de peste 50 de lei.

Ceea ce te atrage imediat la această carte este stilul autoarei, darul ei de a povesti. Cartea curge atât de lin! E plină de detalii despre viața dintr-o perioadă istorică despre care știam atât de puține lucruri. Da, îmi imaginam că viața femeilor din acele vremuri nu a fost ușoară, dar realitatea este peste ce-mi închipuiam eu. Faci cunoștință cu femei care au fost nevoite să renunțe la copiii lor, trimiși în case naziste pentru reeducare, și să-și vândă trupurile pe nimic pentru a supraviețui. Altele au devenit unelte ale mașinăriei de nazificare, fără ca măcar să-și dea seama ce fac. Au fost martore la lucruri pe care nu au cum să le uite, au făcut lucruri pentru care nu se vor ierta niciodată.

A supraviețui după un război înseamnă mult mai mult decât a face rost de hrană, de un loc de muncă, de bani. Urmările războiului sunt mai dramatice la nivel psihic și emoțional. La acest nivel este mult mai greu să-ți regăsești echilibrul. Iubirea este cea care poate vindeca, fie că e vorba de iubirea romantică, dintre un bărbat și o femeie, de iubirea de copii sau iubirea aproapelui, în general. Pentru a supraviețui, ai nevoie de motivație. Unii și-au găsit-o, alții deloc. Unii s-au orientat spre alta când au pierdut-o pe prima, alții au clacat.

Văduvele de la castel nu spune doar poveștile de după război, ci și de dinaintea și din timpul lui. Ai șansa de a cunoaște eroinele pe parcursul mai multor etape, de a le vedea evoluând, transformându-se, de a le cunoaște toate laturile. Una a fost puternică de la început, doar s-a întărit și mai mult pe parcurs. Una a devenit puternică pentru că viața i-a cerut-o. A treia nu a fost niciodată suficient de puternică.

Și ca capitolul iubire poveștile lor sunt diferite. Una a fost iubită și a iubit. Alta n-a iubit, dar a fost iubită fără să știe. A treia a iubit și s-a lăsat mințită că e iubită. Va fi minunat să le afli poveștile de viață, să le descoperi secretele și pasiunile, să le urmărești interacționând.

Singurul minus mi se pare acela că tocmai despre Marianne, liderul văduvelor de castel, mâna de fier a acestui grup, știm mai puține decât despre celelalte două. Mi-aș fi dorit să am mai multe detalii despre ea. Nici finalul nu este unul memorabil. S-ar fi putut mai mult. Dar poate că asta se întâmplă pentru că, întocmai ca în realitate, memorabile nu sunt sfârșiturile, ci viețile care ne-au dus spre ele.

N-am să neg că, din perspectiva iubitorului de thrillere, sunt și capitole sau părți mai plictisitoare la această carte. Deși ai de-a face cu multe secrete, nota de mister nu era una foarte mare pentru că multe descoperiri sunt previzibile. Foarte previzibile. Poate prea previzibile? Poate de aici doza de plictiseală? Ideea e să nu te aștepți la nimic. Să citești pur și simplu. Să nu te rezumi la niște nume și 5-6 povești, ci să le asociezi unor grupuri întregi pentru care sunt reprezentative. Să te axezi pe emoțiile și trăirile din jurul unor fapte.

Văduvele de la castel este o dramă. Iubiri pierdute, vremuri dificile, prietenii marcate de secrete, regrete, luptă pentru supraviețuire – treci prin toate și, la final, te ierți sau nu, ierți sau nu. La final ești fericit și împăcat cu tine și cu lumea. Sau nu… Este o carte destul de emoționantă și cumva motivantă. Dacă ele au supraviețui acelor vremuri, și tu poți trece peste lucruri mult mai puțin dramatice și dureroase. Totul e să vrei, să nu-ți pierzi speranța.