Operațiunea Ochiul lui Dumnezeu – Barry Eisler (recenzie)

Titlu – Ochiul lui Dumnezeu (Titlu original – The God’s Eye View)
Anul apariției în România 2019
Editura Meteor Press
Autor Barry Eisler
Traducere Mihai Dan Pavelescu

America vrea să se protejeze cât mai bine de teroriști și, pentru asta, trebuie să știe totul despre oricine, în orice secundă. Asta este misiunea programului Ochiul lui Dumnezeu. NSA supraveghează tot, în fiecare clipă. Nu doar în America, ci peste tot în lume. Telefoanele sunt urmărite, camerele înregistrează tot. Asta ar fi de bine, dacă programul ar fi folosit strict în scopul în care a fost creat, acela de a preveni atacurile teroriste. Dar lucrurile nu stau așa.

Evie Gallagher este analist în cadrul NSA. Analizând imaginile de pe camerele video, ea descoperă că doi bărbați, care nu ar avea de ce să se întâlnească în mod normal, sunt împreună în Turcia. Raportează totul șefului ei. La scurt timp, află din presă că unul dintre cei doi bărbați a murit într-un accident de mașină, iar celălalt a fost răpit, cel mai probabil de o grupare teroristă. Să fie o coincidență că lucrurile astea s-au întâmplat după ce ea vorbit despre presupunerile ei?

Oferta zilei la carti

Nu. Anders, directorul NSA, a pus la cale aceste dispariții. Bărbații respectivi nu erau teroriști, dar reprezentau un pericol pentru Operațiunea Ochiul lui Dumnezeu. Unul îi dăduse celuilalt un stick cu informații prețioase care, dacă ar fi apărut în presă, ar fi compromis totul. Ai crede că Anders nu vrea altceva decât să lupte pentru siguranța națională cu orice preț. Nu că asta ar fi o scuză… În realitate, tot ce contează pentru Anders este să-și păstreze puterea pe care a câștigat-o.

Evie este în pericol. Anders o urmărește. La cel mai mic semn că ea bănuiește că cele două dispariții nu sunt pure întâmplări, oamenii lui o vor ucide. Ea nu doar că bănuiește asta, dar face și o descoperire șocantă: bărbatul răpit apucase să trimită un plic în America, înainte să dispară. Ceva ce a scăpat Ochiului lui Dumnezeu. Acum ea are plicul, iar Anders o vrea moartă.

Nu doar Evie este în pericol. Întreaga Americă și pacea mondială sunt puse în pericol de jocurile de putere ale lui Anders. Veți descoperi în această carte mai mult decât o poveste, un scenariu de film de acțiune; sunt detalii șocante despre cum un sigur om nepotrivit, în mâinile căruia stă prea multă putere, poate ajunge să manipuleze chiar și cabinetul prezidențial și să declanșeze războaie. Totul pentru binele lui, nu al țării.

Vor reuși planurile lui Anders sau Evie va scăpa și va găsi o modalitate de a arăta americanilor că Ochiul lui Dumnezeu nu lucrează neapărat pentru siguranța lor? Trebuie să citești această carte. Eu am găsit-o la un preț mai mic, în stare impecabilă, pe targulcartii.ro. Intră pe site, caut-o după titlu, introdu adresa de mail și apăsa butonul anunță-mă! Vei primi un mail când cartea revine în stoc.

Operațiunea Ochiul lui Dumnezeu este, fără niciun dubiu, un thriller – unul politic. Intriga este clar că este una bună. ofertantă. Cum să nu te atragă o poveste despre o operațiune menită să facă ceva, ajunsă în mâinile cui nu trebuie și folosită drept armă pentru cu totul alte scopuri? În paginile lui vei avea parte de multă acțiune (crime, atentate, filaje), de câteva răsturnări de situație destul de neașteptate, de un ritm alert. Poate un pic prea alert spre final, dacă mă întrebați pe mine.

Personajele n-aș zice că strălucesc, dar nici scopul romanului nu cred că e să ne facă să ne îndrăgostim de vreunul dintre ele. Avem un director NSA dornic să conducă lumea, avem o analistă NSA cam prea dornică de o partidă de sex cu un necunoscut, avem niște psihopați – câini de pază ai lui Anders, avem povesteam, care mereu mi s-a părut trasă de păr, a băiatului rău care devine brusc mai bun când se îndrăgostește. Sigur că nu este o carte perfectă. Nici nu cred că există așa ceva. Are suficiente clișee.

Din multe puncte de vedere, romanul seamănă destul de mult cu scenariul unui film american de acțiune. Are mult dialog, treceri rapide de la o scenă la alta, scene de sex și acțiune care vând foarte bine. Lucrurile astea m-ar deranja în mod normal. Însă, dincolo de acțiune, sunt o mulțime de informații care te fac să te gândești serios la unele lucruri.

Până unde poate merge supravegherea în numele siguranței naționale? Care este de fapt cel mai puternic om în stat? Câte din răpirile ziariștilor de către grupări teroriste sunt pe bune și câte sunt comandate de guverne? Chiar e posibil ca cineva din interior să organizeze atentate pe care să le pună în spatele unor teroriști care nu au avut nicio legătură cu ele? Cât din istoria contemporană este rezultatul mersului firesc al lucrurilor și cât este rezultatul unor scenarii bine puse la punct de niște minți bolnave, dornice să dețină controlul și puterea absolute? Chiar merită să renunțăm la orice urmă de intimitate sperând la mai multă siguranță?

Da, întotdeauna mi-au plăcut teoriile conspiraționiste și cred că ele chiar există. Peste tot. Nu doar în America. Operațiunea Ochiul lui Dumnezeu este mai mult decât un roman menit să te relaxeze și să-ți țină mintea ocupată pentru câteva ore. Te scutură puțin, te îngrozește mai tare decât un horror, te trezește la viață, te face puțin paranoic, din punctul unora de vedere, mai atent la ce se întâmplă în jur, dintr-al meu.

Finalul este poate partea care te sperie cel mai tare. Este deschis. Într-o formă sau alta, Operațiunea Ochiul lui Dumnezeu va merge mai departe. Un om imperfect este înlocuit cu altul și supravegherea continuă. Pentru că setea de putere există în toți și pentru că teama deja ne-a fost plantată prea adânc în suflet pentru a spune NU atunci când un Dumnezeu atotștiutor promite să supravegheze și să analizeze pentru a ne oferi protecție. Uite așa îi legitimăm pe alții să știe tot, într-o lume în care puterea este a celui care deține cele mai multe informații.

Ai fi de acord cu un astfel de proiect, care să presupună supravegherea continuă, peste tot în lume? Crezi că are mai multe beneficii decât riscuri?