Viața care i s-a dat – Ellen Marie Wiseman

Viața care i s-a dat - Ellen Marie Wiseman

Un titlu nu prea atrăgător. O copertă care, văzută în treacăt, nu mi-a spus nimic. Ăsta a fost primul contact cu romanul de azi, Viața care i s-a dat, apărut anul acesta la editura Trei. Apoi am citit descrierea de pe coperta spate și am privit mai atent la coperta față. Mare greșeală aș fi făcut să merg pe prima impresie.

Viața care i s-a dat – rezumat

Povestea este destul de simplă. Lilly este o fetiță de 9 ani care și-a trăit toată viața închisă în camera ei din conacul imens al familiei. Motivul? Este un monstru. Lumea s-ar speria de ea și i-ar face rău. Asta îi spune mama mereu. O mamă care nu-i oferă iubire și timp, o fanatică religioasă. Doar tatăl mai stă cu ea câteodată și-i aduce câte un cadou. Lilly ar da orice să poată ieși măcar o dată afară, să simtă bătaia vântului și și căldura soarelui, să vadă lumea de dincolo de limitele pe care i le impune fereastra din mansardă.

Ocazia asta vine pe neașteptate, într-o noapte în care tatăl ei nu este acasă. Mama o duce la circ. Nu ca să-l vadă, ci ca s-o facă pierdută prin el. Lilly este vândută circului și viața îi arată că există lucruri și mai rele decât a trăi închisă în camera ta, cu jucăriile tale și pisica ta, fără atenția și dragostea părinților. Dar circul înseamnă schimbare, oricum ar fi el. Aduce și suferință, dar va aduce și lucruri bune în viața ei.

libris.ro
Oferta zilei la carti


La 20 de ani după vânzarea lui Lilly, mama și tatăl ei au murit, iar conacul revine, ca moștenire, Juliei, fiica lor. O altă fiică… Julia plecase de câțiva ani de acasă, după moartea tatălui. Nici ea n-a avut parte de mai multă iubire din partea părinților.

Acum, reîntoarsă în casa în care a copilărit, Julia își aduce aminte de toate ușile încuiate, de atmosfera în care a copilărit, și descoperă, în cabinetul tatălui ei, o poză cu o femeie cel puțin ciudată și mai multe articole despre un circ, decupate din ziare. Multe semne de întrebare se ridică în mintea ei, dar nu se va apropia de adevăr decât atunci când va descoperi pasajul secret către la fel de secretul dormitor din mansardă.

De ce ar vrea circul un monstru? Cum arată monstrul? Cum vor reacționa oamenii când o vor vedea pe Lilly? Care va fi soarta ei? Cum a putut o mamă să-și vândă fiica? De ce au mai făcut un copil, dacă nici lui nu au fost capabili să-i ofere iubire? Va mai vrea Julia să trăiască la conac după ce va afla adevărul despre părinții ei? Vă las pe voi să descoperiți răspunsurile, citind cartea pe care o puteți comanda de pe site-ul Libmag.

Viața care i s-a dat – păreri

Este un roman cu o acțiune simplă, dar cu mare încărcătură emoțională. Revolta pe care o vei simți cu fiecare nouă pagină nu-ți va da pace nicio clipă. E greu să înțelegi ce suflet pot avea niște părinți să-i spună copilului că este un monstru, să-l închidă, să-l ascundă de rușine și apoi să-l vândă circului. Este dureros să asiști neputincios la toate umilințele și cruzimea la care va fi supus un copil care încă mai simte că și-ar putea ierta mama, dacă ea ar veni să pună capăt suferinței.

Și nu doar copiii suferă în cartea asta, ci și animalele. Unul este lăsat să moară într-un dulap, așteptând-o pe Lilly să se întoarcă. Altele, animalele de la circ, sunt niște simple obiecte aducătoare de bani. Pregătește-te să plângi când vei afla cum sunt tratați elefanții, care aduceau o grămadă de bani circului, dar și circarii de rangul 2! Vedete respectate sunt doar acrobații, dresorii, cei din linia 1.

Viața lui Lilly este fără cuvinte de la un capăt la altul. Treci peste durerea abandonului, peste rănile fizice pe care le capeți pentru să suferi și nu te poți adapta, peste privirile pline de răutate ale oamenilor care te privesc ca pe o ciudățenie, îți faci câțiva prieteni, descoperi dragostea, dar nici pe aceasta nu o poți trăi liniștit. Și în vreme ce sufletul ăsta bun, care iubește elefanții și-i apără cu prețul vieții ei, primește doar masă și loc de dormit, undeva departe, părinții ei se bucură de o casă imensă și de o viață prosperă construită în jurul unei afaceri care înflorește de la lună la lună.

Pe toate le va moșteni Julia, un copil la fel de bun ca Lilly, iubitoare de animale, dornică să ofere dragostea pe care ea nu a primit-o, să ajute oamenii din jurul ei, capabilă să se bucure de lucruri mărunte. Ambele sunt femei puternice care trec prin multe. Una la circ, alta muncind doar pentru banii de chirie și fiind nevoită să fure din magazine ca să aibă ce mânca. Două destine dictate de aceiași oameni fără suflet. Doar una dintre ele va avea parte de o poveste cu final fericit. Descoperiți voi care!

Adevărul care va ieși la iveală la final va fi mai greu de digerat decât toate ororile despre care ți-am vorbit până acum. Monstru n-a fost Lilly. Monștri sunt cei care n-au știut să-și iubească fetele. Și rămân monștri până dincolo de moarte, fără urmă de regret pentru ce-au făcut, sperând probabil că nimeni nu va descoperi vreodată TOTUL. Aproape totul este durere și dezamăgire în acest roman despre legături de familie, secrete, reguli, credința prost înțeleasă, pagini din Biblie interpretate de suflete pustii și minți înguste. Viața care i s-a dat este o carte care doare. Finalul doar atenuează din durere. Nu e cu final fericit pentru că nu are cum, având în vedere pe ce suferință s-a clădit TOTUL.

Stilul lui Ellen Marie Wiseman, cu alternarea celor două planuri temporale, trecut și prezent, seamănă puțin cu romanele lui Kate Morton și asta îmi place enorm. Deja mi-am promis că voi citi și celălalt roman al său tradus la noi, Ce a lăsat în urma ei.

Etichete:

Related Posts

Previous Post Next Post

Comments

  1. uite ca eu citisem descrierea, dar nu mi se paruse cine stie ce. de-aia nu e bine sa judeci din prima o carte. totusi, mi se pare prea multa suferinta in cartea asta. as da cu ea de pereti… nu cred ca nu mi-ar placea. dar nu vreau sa ma intristez

      • Cristina Dragomir
      • 08/04/2019
      Răspunde

      daca nu vrei tristete, nu o citi. Pentru mine a fost buna si durerea asta pentru ca m-a ajutat sa apreciez mai mult viata pe care o am.

    • Anghelina Irina
    • 04/04/2019
    Răspunde

    Interesanta cartea, mi-ar plăcea sa o citesc

      • Cristina Dragomir
      • 08/04/2019
      Răspunde

      Vei simti nevoia sa ii bati pe acei parinti, iti zic eu.

    • Valeria Chertes
    • 04/04/2019
    Răspunde

    Mi se pare o carte drăguță,mi-ar place sa o citesc.

      • Cristina Dragomir
      • 08/04/2019
      Răspunde

      Draguta nu e prea e. E cam dureroasa.

    • Catalina
    • 04/04/2019
    Răspunde

    Uau! Întotdeauna mă atrag descrierile cărților la a cărei acțiuni nu mă așteptam. Eu mă emoționez foarte repede în ceea ce privește suferința copiilor și a animalelor, așa că probabil aș plânge mult la cartea asta. Oricum, partea asta cu suferința animalelor a picat la țanc astăzi când e Ziua Internațională a animalelor fără stăpân (nu că ar avea vreo treabă cu elefanții care suferă în carte tocmai pentru că au stăpâni, dar nu m-am putut abține să nu o scriu)

      • Cristina Dragomir
      • 08/04/2019
      Răspunde

      Crede-ma ca, daca vei ajunge sa o citesti, vei fi foarte fericita ca macar la noi in tara nu se mai accepta numerele de circ cu astfel de animale.

    • Ramona Gheorghe
    • 05/04/2019
    Răspunde

    O carte cu foarte multa actiune si cu multe trairi. Am simtit o mare dorinta sa aflu finaul acestei povesti desi mi-am facut cateva scenarii in minte. Imi pare rau cand aud ca unii copii sunt nevoiti sa sufere atat de mult

      • Cristina Dragomir
      • 08/04/2019
      Răspunde

      Si culmea e ca sunt copii buni.

  2. Răspunde

    Am inceput sa nu ma mai iau dopa coperta cartii, ci dua titlu si o scurta descriere a ei daca gasesc. Asta daca nu se ntamla ca in cazul de fata unde sa citesc o recenzie care sa fie edificatoare daca ma atrage sau nu. Iar aceasta ma atrage.

      • Cristina Dragomir
      • 08/04/2019
      Răspunde

      Eu ma ghidez in continuare in proportie de 50% dupa coperta.

    • mihaelanistor
    • 06/04/2019
    Răspunde

    Autoarea aceasta scrie tare frumos, îmi doresc să citesc și eu aceasta carte, o pun pe lista mea de comandat și de citit!

      • Cristina Dragomir
      • 07/04/2019
      Răspunde

      Ai mai citit tu ceva scris de ea?

  3. Răspunde

    Hm, ciudata carte. Sincera sa fiu nu cred ca mi-a placea s-o citesc din cauza subiectului. Pare impovarator de trist totul. SI de nedrept…

      • Cristina Dragomir
      • 09/04/2019
      Răspunde

      Nedrept… mai poti spune asta de 10 ori. Nimic nu e drept in cartea asta. Dar in viata e?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 shares