Am tot vorbit despre cadouri în ultima vreme. Vă mărturisesc sincer că, anul acesta, aproape tot bugetul meu de cadouri a mers și va merge pe jucării și hăinuțe pentru cele două nepoate. Cei mari, chestii simbolice. Le ajung. Moș Nicolae a venit deja și le-a pus celor mici câteva surprize drăguțe în ghetuțe,. Nu vă speriați! Nu este genul de articol în care mă laud cu ce-am cumpărat sau cu ce-au primit ele. E vorba despre mult mai multe, despre lucrul care i-a plăcut cel mai mult unui copil de un și 8 luni, despre o alegere care arată că fericirea costă puțin și valorează enorm.
Din tot ce-a găsit în ghete, copilul nu s-a uitat la cel mai scump cadou. N-a ales nici animăluțele, nici instrumentul muzical, ci s-a lipit pe loc de un set de plastilină care a costat al naibii de puțin. Și asta demonstrează că nu ai nevoie de foarte mulți bani ca să-i faci o bucurie copilului. Nu vreau să fiu o ipocrită și să spun că oamenii ar trebui să fericiți cu puțin, ci că nimeni nu ar trebui să pedepsească un copil lăsându-i ghetuțele goale pe motiv că nu a avut bani de păpușă Barbie.
Un set de plastilină, un set de acuarele și un bloc de desen costă cât un pachet de țigări și pot aduce o bucurie imensă în sufletul unui copil. Dar contează mult să fie oferite cu entuziasm, dacă vreți să fie primite cu entuziasm. Una e să-i pui o portocală în ghete și să uiți să-l mai bagi în seama pe data de 6 decembrie, alta este să descoperi alături el surpriza și să-i spui Ia uite, mami, Moșul a adus o portocală dulce și foarte zemoasă. Și cu jucăriile la fel. Rolul lor nu este să țină locul părinților și al dialogului cu cel mic, ci să stimuleze joaca în grup/familie și comunicarea.
Da, jucăriile sunt importante pentru dezvoltarea copiilor, dar trebuie alese cu cap. Asta am învățat de la verișoara mea. Alegeți jucării pe care să le folosească pe termen lung! Majoritatea chestiilor pe care părinții și rudele le cumpără stârnesc interesul pentru câteva zile, apoi ajung să zacă pe fundul unei cutii de depozitare. De unul dintre cadouri pitica nici măcar nu s-a atins. Și a costat ceva. Ei nu îi pasă de preț. Plastilina este marea ei descoperire și nu pare deloc plictisită când o are la dispoziție.
Ne-am început ziua de ieri modelând plastilina. Deși nu are nici doi anișori și a fost la primul contact cu pasta aceasta de modelaj, s-a prins repede cum trebuie încălzită în palme și modelată între degete. Și am inventat o poveste frumoasă și ne-am adus aminte de când eram la școală, la ora de lucru manual, și meșteream diverse chestii din plastilină. Am modelat un norișor, un soare, un pom cu mere, niște floricele, o râmă, un om de zăpadă, un cățel, o ciupercuță și chiar un brad împodobit. Pitica a fost foarte atentă și implicată în activitate. A pus merele în pom și globurile în brad, am repetat puțin culorile cu această ocazie și am descoperit că ne place mai mult norișorul alb dacă punem și puțin roz prin el.
Da, plastilina este unul dintre cele mai ieftine și mai interesante cadouri pe care le puteți oferi unui pici. Dar în aceleași condiții, ale jocului împreună. Copilul descoperă texturi și lucruri noi, iar tu redescoperi că încă mai ești copil în sufletul tău. Fericirea costă puțin și vârsta aceasta este singura la care le-o putem garanta prin alegerile și atitudinea noastră. Mai târziu nu va mai depinde de noi.
Poate că nu sunt părinte, dar îmi dau seama că un copil, al cărui părinte vine devreme acasă și are timp de modelat plastilina alături de el, este mult mai fericit decât unul al cărui părinte vine acasă la miezul nopții, îl privește dormind și-i lasă lângă pat o mașinuță scumpă. Lucrurile costă mai mult sau mai puțin, dar fericirea ține de interacțiune și timpul liber și disponibilitatea la joacă și dialog nu se găsesc de cumpărat.
Si fetitei mele ii place sa se joace cu plastilina
Copiii sunt destepti si fac alegeri mai bune decat noi.
Sofia mea este inebunita dupa plastilina. Ai mare dreptate, nu conteaza cat de scump a fost cadoul, important este ca ei sa primeasca ceea ce isi doresc si ii va bucura, chiar de e vorba doar despre un set de plastilina!
Si trebuie sa ii invatam sa se bucure de lucruri marunte, nu?
I.am luat si eu plastilina celui mic si a fost tare încântat însă era plăcerea lui mare sa o desfacă si sa o împrăștie în fiecare colt al.casei ;))) asa ca am pus.o deoparte urmând să o scoatem iarăși cand va fi ceva mai ascultător.
Lui îi plac tractoarele la nebunie si asta alegem pt el,momentan.
Dar ai mare dreptate, cadourile nu trebuie sa fie scumpe pentru a le atrage atenția celor mici, ci trebuie să alegem ceea ce le stârnește interesul in functie de varsta.
Probabil că și Maria ar umbla cu plastilină prin toată casa dacă ar fi lăsată. noi o punem la scăunelul de masă că îi punem o plajă și acolo ne jucăm cu plastilină.
Cred ca toti copii sunt inebuniti dupa plastilina, si noi ne jucam foarte des.
Sunt sigura ca este distractiv pentru pitici si relaxant pentru adulti.
Imi aduce aminte de copilărie
Si tu te jucai cu ea, deci!
Si noi ne asezam la masa cand vrea sa se joace pustiul, la inceput a fost mai reticent, dar acum s-a obisnuit sa ne jucam impreuna si noi sa ne caznim ca suntem mai neindemanatici decat el. 🙂 Un singur dezavantaj are, pute cand o pune pe calorifer. 😀
O pune la uscat? Noi inca nu uscam nimic. Modelam si apoi strangem si refolosim.
si nepoata mea se joaca cu plastilina. obisnuiam sa ii iau seturi, cu forme si modele diverse, si era toata casa vraiste :))
Hai, zuzi, ca e distractiv! Chiar daca se face si murdarie.
Mi-ai trezit amintiri frumoase din copilarie. Mai am putin si o sa ma joc si eu, cand mai creste Irina. Abia astept.
Trece timpul foarte repede si copii de dezvolta in ritm alert. Nu mai e mult!
Eu i-am cumparat lui Dragos foarte multa plastilina pana cand m-am prins ca dispare si am descoperit ca o manca. 🙂 Acum i-am luat iar plastilina dar am ales una care nu e toxica si facem provocari de pe net, de la Playdoh, chiar daca plastilina nu e de la ei, provocarile sunt faine.
Uite ca Mariei inca nu i-a dat prin cap sa o bage in gura si sper sa nu o faca.
Crezi că eu am scăpat să nu mă joc cu plastilina, nisip kinetic și multe, multe altele? :)) important e să ne jucăm cu cei mici, e bine și pentru ei, și pentru noi.
pentru nisip mai asteptam putin ca e prea mica, dar eu abia astept. Acum imi traiesc si eu copilaria.
Fericirea chiar sta in lucruri simple, doar ca uneori uitam…
Uneori mai des…
O adevarata bucuruie pentru cei mici.
Si pentru cei mari 😀
Imi aduc vag aminte cand modelam cu plastilina pe la gradinita/scoala, vremuri de mult apuse… Inca nu am incercat si cu juniorul nostru, ca am zis ca cine stie, va fi sceptic, nu va vrea, de astea pretexte.
Ma tentase intr-o vreme sa cumpar nisip kinetic, dar am zis sa mai astept… Poate ca voi incepe cu plastilina, e clasica, e ieftina si poate va fi si apreciata.
Noi deja am inceput a doua cutie!
Sa stii ca iti dau perfecta dreptate. Plastilina, acuarelele sau desenul pot fi niste activitati foarte bune in dezvoltarea unui copil
Recomand plastilina Play Doh sau chiar cea din Jumbo pentru ca nu este uleioasa, se usuca in momentul in care cade pe covor si nu se lipeste, nu este toxica si este usor de lucrat cu ea
am notat si cand am drum la Jumbo, iau si d-asta!
O, da!! Mi-ai amintit cat de mult imi placea sa ma joc cu plastilina. Cand am ocazia inca o mai fac. Cred ca ultima oara cand am modelat ceva din plastilina a fost chiar anul acesta, cand ma jucam cu fiul unei prietene. Eu faceam farfurii, iar el facea ou ochi :)).
Hai ca e placut sa faci chestia asta, zau!