In ziua în care am primit această carte și am decis să mă laud pe Facebook cu noile mele achiziții de pe site-ul Libris.ro, am primit multe comentarii amuzante. Femeile s-au arătat intrigate de faptul că ar putea exista o soție tăcută. Doar știm și noi cât de guralive și cicălitoare putem fi. Nu-i de mirare că una dintre prietenele mele a catalogat cartea drept SF. Ei bine, Soția tăcută nu e SF, dragilor. Nu e nici utopie. E trecută la categoria thriller psihologic. Haideți să vedem cât de thriller e!
Scurt rezumat Soția tăcută
Jodi și Todd sunt împreună de 20 de ani. Te-ai fi așteptat să fie căsătoriți, dar nu sunt. El e antreprenor, ea psihoterapeut. La început au avut o relație frumoasă. Și acum e frumoasă, privită din afară. Ea oferă 2-3 consultații pe zi, apoi redevine nevasta perfectă, tipa care se îngrijește și de ea și de casă (deși are menajeră 😛 ), care-și așteaptă soțul zâmbitoare, nu-l toacă la cap și nu-i reproșează niciodată nimic.
Pur şi simplu nu contează că iar şi iar se întâmplă să se dea de gol, fiindcă el ştie, şi ea ştie, că e infidel, iar el ştie că ea ştie, însă ideea e că aparenţele, vitalele aparenţe trebuie păstrate – iluzia că totul e bine şi nu există probleme.
El își trăiește viața cum poate: își înșeală nevasta în căutare de altceva, dar nu uită să aprecieze liniștea și înțelegerea de care are parte acasă.
O sună pe Jodi să-i spună că nu vine acasă la cină. E un apel de curtoazie: ea ştie că urmează să se vadă cu Dean diseară. Dar lui îi place să-i arate că se gândeşte la ea. E un bărbat norocos şi nu uită asta. Jodi arată încă extra, cu silueta ei zveltă şi cu părul negru; în plus, cu toate că ea îşi petrece mai tot timpul acasă, înţelege că el nu-şi poate petrece serile în apartament. Unii dintre prietenii lui trebuie să fie acasă la cină în fiecare zi. Unii nu pot nici măcar să iasă la o bere după serviciu.
Amândoi știu că lucrurile scârțâie rău între ei, dar în fața oamenilor par de nedespărțit. Au o casă frumoasă, un confort material care le permite haine, accesorii, bijuterii de firmă și mașini Jaguar, seri liniștite, plimbări cu câinele, ieșiri costisitoare în oraș.
Totul până în momentul în care Todd, aflat într-o relație cu Natasha, o tânără care are pe jumătate vârsta lui (el are 46 de ani), care mai este și fiica celui mai bun prieten de-al său (Dean), află că amanta lui este însărcinată. Împins de la spate de Natasha, Todd hotărăște să-și părăsească soția. Problema pentru Jodi nu este că soțul ei are o amantă care i-ar putea fi fiică și care mai este și însărcinată, ci faptul că relația lor se încheie și trebuie să-și ia adio de la toată stabilitatea psihică de care a beneficiat în ultimii 2o de ani.
Ea speră doar că totul va trece și Todd se va întoarce acasă în câteva zile. Odată cu plecarea lui Todd de acasă și decizia de se căsători cu amanta lui, și stabilitatea financiară a lui Jodi este pusă în pericol. Oare cum vor evolua lucrurile? Va fi soția tăcută până la capăt sau totul are o limită? Se va întoarce Todd la ea sau va fi fericit în noua lui familie? Ce se va alege de Jodi?
Părerea mea despre Soția tăcută
Uite că fetele n-au avut dreptate să creadă ar fi SF! Femeia asta chiar există în roman. Ba chiar mi-am dat seama că există și-n realitate, mai ales printre vedete. Jodi e reală, dar oarecum incredibilă. Cum să îți primești soțul cu brațele deschise deși știi că vine de la amantă? Cum să nu-i reproșezi nimic și să te comporți de atâta timp ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic?
Alte cupluri vorbesc, se ceartă iar şi iar, discută lucrurile, însă la ei doi totul e disimulare. Pune-ți o mască, respectă rutina, nu spune nimic. Prefă-te că totul e bine şi totul va fi bine.
Imaginează-ți că într-o zi soțul îți spune că se însoară cu o tinerică pe care a lăsat-o gravidă! Aș plânge, i-aș da cu o vază în cap, l-aș amenința… pot doar să bănuiesc că astea mi-ar fi reacțiile. În niciun caz nu l-aș privi cum pleacă, rămânând rece și gândindu-mă că e ok, că se întoarce tot la mine peste câteva zile. Asta tot speră ea. Nici nu-mi dau seama dacă-l iubește pentru că nu-mi pare a suferi pentru că pierde un om. Ea suferă că pierde un statut, o imagine, un stâlp care o echilibrează.
Ciudat este faptul că nu atât absenţa lui fizică e cea care îi provoacă durere. Deseori se întâmplase ca el să vină acasă abia după ce adormea ea şi în mod normal dimineaţa pleca înainte să se trezească ea. Ceea ce o supără cel mai tare e lovitura dată rutinei ei.
Nici cu Todd nu mi-e rușine. Se merită unul pe altul. Una e să pleci de acasă, alta e să vrei să-i iei totul femeii care te-a suportat 20 de ani. Parcă era recunoscător pentru tot ce i-a oferit Jodi. Unde e recunoștința când avocatul lui o sună pe Jodi și îi spune că va trebui să părăsească apartamentul în care locuiseră până atunci? Ah, da, în generozitatea lui, îi permite totuși să ia mobila, hainele alea scumpe, bijuteriile.
Nu m-a mirat deloc decizia lui Jodi. Știam că acolo se va ajunge. Ăsta e prețul pe care-l plătești pentru 20 de ani de liniște. Poate citesc și bărbații cartea asta ca să vadă că o nevastă cicălitoare nu e chiar cel mai rău lucru de pe fața pământului, că uneori e mai bine să fii bătut la cap și provocat la discuții, decât să ți se dea de înțeles că ți se acceptă ORICE și să ți se ia TOTUL apoi.
Cursul evenimentelor e interesant și nu prea de urmărit, mai ales că intuiești ce direcție vor lua lucrurile. Recunosc că nu a fost atât de captivantă, cum m-aș fi așteptat, această carte. Nici n-aș încadra-o la thriller. Pentru mine thriller înseamnă acțiune, emoție, suspans și nu prea am avut parte de așa ceva. Mai degrabă aș încadra-o la dramă psihologică.
Finalul e destul e enervant. Unele lucruri rămân în coadă de pește. Eu nu m-am prins ce s-a întâmplat cu Alison (prietena lui Jodi) și cu banii pe care soția tăcută i-i dăduse ca să…
Elementul surpriză este acela că toată plictiseala și toate poveștile despre cum se formase ea ca psihoterapeut, despre fratele ei mai mic care alesese să trăiască departe de familie, despre ruperea relațiilor cu fratele mai mare, despre înclinațiile ei către a alina durerea altora încă din copilărie își găsesc explicația în mărturisirile finale.
Fiecare psihiatru ştie că nu evenimentul în sine contează, ci felul în care reacţionezi la el. Jodi e persoana care nu s-a mai gândit niciodată la evenimentul respectiv. Niciodată. Nici măcar o dată. Ceea ce i s-a întâmplat ei în locul acela îndepărtat al copilăriei poate fi considerat fără niciun dubiu pe deplin uitat, lăsat în urmă, defunct, ca şi dispărut. Sau aşa ar putea crede ea, dacă n-ar fi studiat psihologia. În cele din urmă trebuie să accepte un adevăr: chiar dacă ai uitat, nu înseamnă că nu s-a întâmplat.
Odată cu ele, ajungi oarecum să-ți dai seama de unde tăcerea ei, de unde dorința ei de a nu tulbura liniștea aparentă, de unde calitatea de bun ascultător în fața pacienților săi. Tăcerea și interiorizarea au fost două alegeri pe care le-a făcut cu mult timp înainte să-l cunoască pe Todd. E felul ei de-a fi, e atitudinea ei față de viață, nu doar față de el. Vreau să deţin controlul asupra vieţii mele. Vreau să fiu fericită. – asta e dorința lui Jodi. Și alege să-şi trăiască viaţa ca şi cum anumite evenimente nu s-ar fi întâmplat niciodată. Poate că nu e chiar așa greșit, până la urmă…
Citate preferate din Soția tăcută
Fericirea nu e un medicament pe care îl putem prescrie.
Dragostea e indivizibilă. Dacă iubeşti pe cineva mai mult nu înseamnă că iubeşti pe altcineva mai puţin.
Cartea poate fi comandată online de AICI. Transport GRATUIT.
Este perfect reala povestea
Imi place mult cum ai asternut impresiile despre carte. Imi place parerea ta si parca este mai interesanta decat cartea in sine 😛
Glumesc.
Insa recunosc ca nu imi plac cartile in care poti intui ceea ce se va intampla.
nu stiu daca imi aduc eu bine aminte, dar cred ca e mai mult decat intuitie, cred ca autoarea si dezvaluie undeva la inceput ca Jodi a ei va….
Cartea asta imi aduce aminte de A doua sansa,de Kristin Hannah. Din descriere cam seamana, dar acolo tipa si-a gasit o noua iubire iar fostul sot a ramas cu buza umflata cand s-a intors cu coada intre picioare de la amanta. 🙂
De ce ne povestesti carti, doamna? 😀 Nu seamana deloc, iti zic eu 😛
Asta da carte💖te tine in suspans!dar dacă ar fi și așa în viața reală ar fi un haos total!!!
nu prea e suspans…
Aș da o sansa și cărții ăsteia,deși pare mai mult dramă decât thriller psihologic.
Sa zicem ca e si-si.
Cartea aceasta chiar merita citita.
Depinde daca iti place genul, draga mea.
Oooo, da! Ieri si alaltaieri am cotrobait prin cateva site-uri cu carti si chiar m-am uitat si la romanul acesta, incercand sa-l cantaresc din priviri, dupa coperta si titlu. Acum stiu sigur ca il voi lua si-l voi citi, chiar pare genul de lectura numai buna pentru zilele reci de februarie. Thanks, Cristina!
Ioana, nu seama deloc cu Hornurile tale de argint, sa stii 😛
Ah, la inceputul recenziei as fi zis ca vreau si eu sa citesc cartea dar .. cum ne-ai spus ca finalul este unul ciudatel parca nu mai am entuziasm.. Ma enerveaza si pe mine romanele care se termina in coada de peste desi… nu e rau nici asa pentru ca te lasa pe tine sa iti imaginezi ce vrei :)))))))
Mie nu imi place sa imi imaginez eu nimic. Imi place sa fie totul clar.
Mi-a placut mult recenzia ta. Nu o pot înțelege pe aceasta doamna. Nici eu n-as putea fi atât de nepăsătoare și cu siguranța as riposta in vreun fel. Chiar și cu o varza 😁
E bine atunci ca inseamna ca barbatii nostri nu trebuie sa se teama de noi.
Eu nu mi-am putut desprinde ochii de la… pusculita :).
Serios acum, pare interesanta cartea, sau prezentarea ta mi-a starnit interesul. Si m-a facut curioasa in legatura cu finalul, cat de tacuta va fi sotia respectiva pana la urma….
Am vrut de mai multe ori sa o introduc in poze, dar nu s-a potrivit niciodata asa bine ca acum.
Woow, mai facut foarte curioasa cu finalul, parca as vrea si eu sa o citesc.
Te invit sa o faci.
N-as suporta in veci ca sotul sa ma insele si eu sa-l primesc in pat cu mine. I-as da pe usa afara. N-am acceptat niciodata sa fiu umilita. Stiu ca sunt si barbati si femei care inseala dar macar au bunul simt sa nu se dea de gol.
aia e. Macar ce nu stii nu te poate afecta.
Si finalul?? Mereu ne lasi in suspans
Foarte misto e cartea. Se pare ca exista femei tacute dar cred eu ca una care isi exprima sentimentele, trairile chiar prin tipete e cea care da totul pentru cel de langa ea.
Chiar e o carte ce merita atentia.
si eu sunt la fel ca tine, Cris.
Am citit cartea in urma cu cativa ani. Este foarte buna din punct de vedere psihilogic. Nu am considerat ca e thriller, iar sf..de unde si pana unde?!?
Modul in care apar sugerate anumite situatii ori sunt prezentate anumite fapte denota inteligenta narativa a autoarei (care apropo autoarea a publicat doar acest roman apoi a murit de cancer). Ea pune accentul mai mult pe psihologia personajelor decat pe actiune (care pare prea lenta pentru gustul meu cel putin)
Mie una finalul mi s-a parut relativ ok, desi parca as fi vrut un deznodamant mai …dramatic un pic! 😀
Aia cu SF era o gluma, zuzi, apropo de existenta unei sotii tacute care pentru unii este o utopie.
Nu am citit-o dar cred ca o sa o comand, mi-ai trezit curiozitatea 🙂
Ma bucur ca te-am facut curioasa.
Cred că este mai mult o lecție de viață pentru oamenii care se complac in relatii, accepta orice si pe urma se mira ca sunt parasiti desi ei au facut ”totul” pentru relatie.
Recunosc că m-am așteptat la altceva, dar chiar mi-aș dori să citesc cartea.
Pe mine m-a cam plictisit, am recunoscut. Am mers mai departe din curiozitate de a afla deznodamantul, dar nu e o carte pe care sa o pot recomenda in gura mare.
Am citit-o mai demult si pot sa spun ca mi-a placut chiar daca am fost intrigata de purtarea lui Jodi si nu m-am putut identifica deloc cu ea, eu fiind exact opusul.
Si eu sunt la fel. Cum sa ma insele si sa mai vada mancare calda?
Cand am vazut ca ti-ai luat cartea, am asteptat cu nerabdare recenzia…mi se pare faina, interesanta. Nu cred ca m-as comporta precum Jodi…dar mi-ar placea sa o citesc, sa aflu mai multe despre o Sotie tacuta 🙂
Astept sa aflu daca-ti place personajul descoperit.
mA TENTEAZA CARTEA 😉 . Pare interesanta 🙂 . Clar intalnim si in viata reala astfel de femei. Din pacate!
Stiu… am si eu una in anturaj. Sper sa nu faca totusi ce-a facut personajul.