Viziuni însângerate, de Kay Hooper

Azi am o problemă – nu știu cum să vă prezint cartea asta mai bine fără a dezvălui prea mult din povestea care se țese între coperțile ei. Nici măcar nu e vreo carte primită cadou de la vreo editură, ca să mă acuzați că-i fac reclamă. Mi-am cumpărat-o eu, la 10 lei, de la BookFest. Coperta mi-a spus destul de multe și, acum că am terminat-o de citit, pot să afirm că intuiția m-a împins bine și de data asta.  Viziuni însângerate este cel mai tare thriller din cele citite de mine până acum. M-a ținut cu sufletul la gură până în ultima clipă, mi-a muncit destul de tare mintea, în căutarea unor indicii, și m-a înfiorat mai tare decât a reușit să o facă Evanghelia după Lucifer. Stați să vedeți despre ce este vorba!

Romanul Viziuni Însângerate debutează cu un coșmar de-al lui Dani, personajul principal al cărții.  În vis ea și echipa ei sunt într-un depozit incendiat în care urmăresc un criminal în serie care pare a o avea prizonieră pe una dintre colegele ei de la Haven (o organizație de detectivi medium aparținând de Departamentul Special de Investigații Criminale din cadrul FBI). Coșmarul este cu atât mai înfiorător cu cât aflăm că Dani are capacități paranomale, adică are vise premonitorii. Ele se pot adeveri sau nu. Diferența dintre premoniție și profeție o găsim enunțată în carte la pagina 188. O premoniție e ceva ce poți influența, iar o profeție este… scrisă în stele, este inevitabilă, orice ai încerca să faci ca să o schimbi. 

Visul urât nu se sfârșește dimineața. El abia atunci începe.

Oferta zilei la carti

Criminalul în serie este un psihopat care ucide femei. Ultima lui victimă fusese fiica unui senator și asta atrăsese prea mult atenția mass-media asupra lui, așa că se retrage din Boston și ajunge să comită următoarele crime fix în orașul natal al lui Dani și al surorii sale Paris (care are și ea puteri paranormale). Urmează zile de groază pentru Dani, sora ei, echipa lor, dar și pentru Marc, iubitul pe care Dani îl părăsise în urmă cu 10 ani, devenit acum șerif în micul orășel. Doua crime noi, duc numărul victimelor la 14. Deși modul de operare este mai sângeros ca niciodată, tiparul fizic al victimelor este același, motiv pentru care Dani este aproape sigură că are de-a face cu același criminal în serie care îngrozise Bostonul.

Lucrurile devin și mai înfiorătoare în momentul în care Dani începe să audă o voce care clar este a criminalului. A avea de-a face cu un psihopat care are și puteri paranormale este deja prea mult, chiar și pentru o organizație precum Haven. Toată echipa este acum la lucru în Venture. Polițiștii analizează probe și investighează familiile femeilor dispărute și ucise, detectivii cu puteri paranormale își unesc forțele pentru a da de urma monstrului ucigaș.

Coșmarurile premonitorii ale lui Dani continuă. Unele lucruri rămân de fiecare dată (focul, sângele, moartea), dar altele se schimbă (personajele care o însoțesc pe Dani în depozit sunt altele, prizonierul este altul și chiar și data se schimbă). Este un joc în care ai câteva date și pe care trebuie să-l joci fără să știi cine va muri la final, cine va supraviețui, dacă psihopatul va fi prins sau nu.

Cineva va muri. Cineva va deveni mai puternic. Nu spun cine.

Vă spun doar atâta – îl vor prinde pe cel care a fost la un pas să le ucidă o colegă și cel care a fi săvârșit odioasele crime, dar povestea nu se încheie odată cu finalul romanului. Groaza persistă. Abia când am ajuns la ultima pagină și am văzut că e rost sigur de continuare, am căutat pe Google și am văzut că Viziuni Însângerate face parte dintr-o trilogie, iar celelalte 2 cărți eu nu le văd traduse la noi încă. 🙁 Cred că mă risc să le citesc în engleză, atât de tare mi-a plăcut cartea. Este prima, după Cartea Pierdută a Vrăjitoarelor, căreia îi pot acorda nota 10.

Comandă cartea AICI! TRANSPORT GRATUIT la comenzi de peste 30 de lei.

Nu vă speriați. Deși vorbim despre crime în serie, despre cadavre și puteri paranormale, cartea nu are deloc izul unui horror. Este doar un thriller, dar unul al naibii de bun. Suspans, teamă, neliniște, căutări asidue alături de personaje, buze mușcate… cam așa am trăit eu povestea. Are și ceva dragoste, dacă mă gândesc la povestea lăsată neîncheiată de Marc și Dani, are descrieri cât să spună tot ce trebuie spus din punctul de vedere al autorului omniscient care dirijează totul și dialoguri suficiente.

Kay Hooper duce suspansul la superlativ în Viziuni Însângerate. Fiorii de groază vă spuneam că au fost mai puternici decât cei pe care i-am simțit în Evanghelia după Lucifer a lui Tom Egeland, atunci când se dădeau amănunte despre Satan și adepții lui, despre descoperirile făcute în adâncuri.

Ți-e groază nu de un monstru hidos, ci te înfiori la gândul că cineva poate intra în mintea ta, să te atace din interior.

Tremuri de frică pentru Dani atunci când vocea i se adresează. (Te vreau, Dani. O să te am. Chiar dacă fugi. Chiar dacă te ascunzi. Orice ar face el să te protejeze, o să te am. Orice ai visa. – pagina 116)

Te temi pentru viețile victimelor la a căror tortură ești martor și nu poți face nimic ca să le ajuți. Ai vrea să se întâmple ceva și ele să scape. Dar nu se întâmplă nimic și te îngrozește ideea că un astfel de criminal poate apărea oricând și oriunde, poate fi chiar cel care-ți face mâine un compliment pe stradă. Și aici vine și citatul meu preferat din Viziuni Însângerate, sfaturile primite de una dintre victime de la tatăl ei:

Să nu arăți ca o victimă, Marie. Mergi de parcă te-ai duce țintă undeva, dar uită-te bine în toate direcțiile, cercetează zona. Și ascultă-ți instinctele. Dacă ele îți spun să o iei la fugă, fugi mâncând pământul! Dacă îți spun să țipi, țipă din toți rărunchii! Folosește fluierul! Să nu-ți fie teamă că te vei simți jenată dacă se va dovedi că n-a fost nimic de care să te sperii. Jena trece. Dar, de sculat din morți, nu te mai scoli.

(pagina 74)