Mai sunt cunoscute şi sub numele de ore în particular, rolul acestora fiind de a furniza învăţăcelului, ţinând cont de ritmul şi nivelul său de pregătire, informaţii utile dintr-un anumit domeniu.
S-a încetăţenit oarecum faptul că, de regulă, principalii beneficiari ai meditaţiilor sunt elevii chiulangii, care riscă să repete clasa, elevii pe cale de corigenţă, care au şi ei un vis, măcar „să scoată cinciu’”, dar şi aceia care nu înţeleg o anume materie la modul în care este ea predată la clasă.
Care ar fi cauzele care determină părinţii să-şi trimită copiii la meditaţii?
Am fi tentaţi să aruncăm vina în exclusivitate pe elevi. Este adevărat, elevi cu dezinteres faţă de învăţătură sunt şi vor continua să fie, după cum sunt şi prea mulţi dascăli indiferenţi faţă de actul de predare sau prea puţin pedagogi. Să tragi o concluzie în pripă ar fi, poate, uşor. Fiecare poartă propria sa responsabilitate.
Trecând peste, ar fi injust să considerăm că doar elevii mediocri, slabi, pe care nu-i duce capul (cum ar zice unii) sau doar aceia care nu pot ţine ritmul la clasă au nevoie de meditaţii.
Orele în particular se adresează, de fapt, unei palete mult mai largi
Iată câteva categorii:
⦁ persoane care, din plăcere sau din necesitate, vor să se iniţieze într-o limbă străină;
⦁ persoane care trebuie să susţină un interviu într-o limbă străină, fie în ţara de origine, fie în străinătate;
⦁ persoane care urmează să susţină examen de admitere la o universitate unde provocarea “5 pe un loc” poate pune probleme;
⦁ elevi, de gimnaziu sau liceu, în scandal cu matematica, engleza sau franceza, în pragul unui examen important sau aproape de finalul de an;
⦁ companii ai căror angajaţi trebuie să se descurce la nivel conversaţional într-o limbă de circulaţie internaţională (engleză, franceză, germană).
În oraşele mari, cu precădere, cum ar fi Cluj-Napoca, Iaşi, Bucureşti, există aşa-numitele centre de cursuri şi meditaţii la care se poate înscrie oricine, începător sau avansat, care doreşte să se pregătească, să înveţe lucruri esenţiale pe o anumită nişă.
LIMBILE STRĂINE – UN ATU GENERATOR DE PLUSVALOARE
A cunoaşte cât mai multe limbi străine constituie, fără îndoială, o calitate care în timp poate aduce plusvaloare.
Dar dacă nu te descurci nici măcar în principala limbă de circulaţie internaţională?
Puţin probabil ca un potenţial angajator să îţi impună să vorbeşti limba la nivela academic, C1-C2 (adică, avansat), însă este foarte posibil să îţi pretindă să poţi purta o conversaţie cel puţin la un nivel decent. Nu ar fi păcat să ratezi oportunităţi profesionale din cauza necunoaşterii limbii engleze? Engleza este cerută aproape peste tot. Dacă nici timpul fizic, nici spiritul autodidact, cumulate, nu-ţi permit să te iniţiezi de unul singur, cea mai bună variantă rămâne aceea de a urma câteva cursuri limba engleză. După o testare prealabilă a nivelului, se va stabili exact de unde se porneşte şi cum trebuie lucrat pentru a putea obţine un feedback bun.
OFF, MATEMATICA!
Persoanele cu gândire logică şi extrem de cerebrale în judecată, îţi vor spune că matematica nu este grea şi că trebuie doar să o înţelegi. Matematica este logică – truism, clişeu şi ce mai vreţi voi.
Adevărul este că unii se nasc ceva mai înzestraţi pe partea aceasta, la fel cum artiştii se nasc cu acel spirit exacerbat de creativ. O parte suntem mai literari, o alta mai tehnici. Unii iubim ştiinţele frumoase, alţii pe cele exacte. Unii calculam iute din cap, alţii mai greu, pe degete.
Înclinaţia înspre anumite discipline se poate observa la copii încă din clasele mici. Adesea, această înclinaţie se concretizează la maturitate într-o activitate profesională specifică marcându-i întreaga pregătire şi modul său de a vedea şi percepe lumea.
Dar ce faci cu al tău copil când vezi că nu îl moşteneşte pe bunicu-său şi nu o scoate nicicum la liman cu… matematica?
Dacă nici tu nu eşti vreun matematician strălucit, slabe şanse să îl poţi ajuta la tema cu sinus şi cosinus. Sau chiar dacă, până la urmă, îl ajuţi (= îi faci tu tema), dar cum îi explici cât mai clar cum vine aia cu tangenta cotangentei?! Cât despre copil, el ce câştig poate avea de pe urma unui asemenea compromis?
Nişte meditații matematică, de două ori pe săptămână, pot ajuta elevul să pătrundă tainele matematicii. O persoană specializată, bine pregătită profesional şi cu simţ pedagogic dezvoltat îl poate face să nu mai considere matematica un lucru chiar atât de complicat. Când înţelegi, totul devine uşor. Logic, nu-i aşa?
Şi acum să vedem părerea voastră. Sunteţi de acord cu ideea de ore particulare? În ce situaţie v-aţi îndruma copiii să urmeze nişte ore la un centru de cursuri şi meditaţii?
Eu una cred ca este o necesitate, pentru ca uitandu-ma la Maya, care este un copil cu multa imaginatia consider ca profesorii din invatamant au o mentalitate putin altfel fata de generatia de acum si au tendinta de a schimba ceea ce este un copil defapt.
De aceea cred ca meditatia este o necesitate si pe langa asta, mai este si programa scoala care se schimba de la o zi la alta si care au menirea de-ai zapacii pe cei mici.
sa stii ca pe vremea noastra erau un moft ca atunci profesorii isi faceau treaba si lucrurile sunt clare. Acum, ai dreptate, nu mai e deloc asa.
Mai, sincer acum… la cum arata invatamantul romanesc in ziua de azi (nu vreau sa dau detalii ca sa nu intram in polemici politice) meditatiile sunt o necesitate.
Noi acum trebuie sa lucram acasa cu cei mici pentru ca la scoala nu au voie cu auxiliare iar manualele nu mai sunt ce erau candva. Si vorbesc de clasa 1! Daca de pe acum trebuie lucrat cu ei acasa pai ce fac mai incolo cand nu ma mai ajuta cunostintele pe care le am? Raspunsul e simplu: meditatii 🙁
da, eu iti dau dreptate aici ca au schimbat programa si mai ai putin si le baga radical si fractii in clasa 0
Un mic ajutor nu strica,nu toti au inclinatii la matematica ori la alta materie in schimb sunt buni la alte materii,chimie,biologie de exemplu .Fiecare elev ar trebui indrumat sa faca ceea ce-i place,spre ce are inclinatii,dar cum la noi invatamantul nu este asa perceput si nici nu mai este ce a fost vorba d-nei Claudia cred ca ar trebui ajutati elevii ,macar cat de cat.
Mie imi zici? eu eram cu romana si limbile straine si am aia ma freca la cap cu matematica si cu fizica. La fizica am luat singurul 4 din viata mea.
In ziua de azi eu cred ca este o necesitate. In clasa nu apuca sa aprofundeze si profesorul sa puna pret pe lipsurile fiecarui copilul in parte
pe de alta parte, sa stii ca nici copiii nu-si mai dau silinta cum ne-o dadeam noi.
Eu as fi de acord cu meditatiile desi la vremea mea nu am facut. Insa un plus de ajutor nu ar strica, mai ales daca baiatul meu nu s-ar descurca prea bine la o anume materie.
asta zic ca pe vremuri si profesorii erau altfel, dar si elevii erau mai silitori, nu?
Problema poate fi privita din mai multe puncte de vedere, poate fi și moft și necesitate. Depine acum și de copil și de profesor.
Foarte bine ai punctat.
Eu zic ca este o necesitate, copii in ziua de azi am observat ca nu prea prind foarte mult la ore.
dar oare este intotdeauna vina profesorilor?
Iti spun sincer ca multi copii au nevoie de meditatii. Colegii Dariei (o parte din ei) au mari probleme si abia se descurca la scoala. Imagineaza-ti ca sunt in clasa a V-a si unii din ei nu stiu nici macar ce stie Andrei in clasa a III-a.
si la meditatii invata?
Eu zic ca este o necesitate si iti voi spune si de ce cred asta. Intr-o clasa de 34 de copii, cum este la noi, ii este imposibil doamnei sa explice tururor copilasilor, de aceea meditatia este tocmai pentru a ii face sa inteleaga lectia care li s-a parut mai grea. Programa este de asa natura incat doamna nu poate sa insiste asupra unei lectii mai mult de doua ore..
si noi eram 31 in clasa in generala si majoritatea invatam. Cei care nu aveau chef sa invete, nu invatau nici la meditatii (ca unii faceau).
Dupa experienta mea, cu trei copii care acum sunt la liceu, meditatiile sunt necesare, datorita sistemului de invatamant actual, datorita faptului ca unii profesori nu isi fac datoria, altii nu sunt capabili sa predea ceea ce stiu, nu exista diferentieri mai bine lucrate legate de inclinatiile copilului….
cum am mai zis, sunt constienta ca sunt nici profesorii nu mai sunt ce-au fost odata, dar si elevii si-au cam luat-o in cap 😀
Cu siguranta este o necesitate. Majoritatea profesorilor respecta programa scolara fara a aprofunda notiunile si la examene sunt subiecte foarte grele. Multi dintre ei nu se intereseaza daca elevii au inteles ce le-au predat.
la subiecte nu stiu daca sunt asa de grele. Mie mi se par mai simple decat acum 15-20 de ani.
Pe vremea mea eu nu am facut meditatii. Inainte de admitere mama m-a dus la teste de matematica la o profa pentru ca asa facea toata lumea, si dupa un numar de teste (19-20 cred) profesoara i-a zis mamei ca nu mai e nevoie de continuat, ca la toate luam rezultate peste 9. Am si intrat la facultate cu 10 la matematica. Dar la engleza desi vorbesc zilnic, inca am lacune si greseli de pronuntie asa ca fac cateva ore lunar, pentru corectie, si face diferenta (e drept, si eu depun efort).
Copila din dotare are aproape 10 ani si inca reusim sa acoperim nevoile acasa. Consider ca la nivelul util vratsie acum suntem capabili sa o ajutam si studiem impreuna (de ex la franceza imi preda ea mie! ), pentru ca un copil va invata prima data efortul depus impreuna, ca imi dau interesul, si nu ca banii ii corecteaza ce nici nu a incercat.
Dar mai vorbim peste 5-6 ani.
Imi vine sa te pup! Ai zis exact ce gandeam eu si nu am fost capabila sa exprim. Unii nici nu incearca, asteapta ca puii de vrabie sa le bage cineva in cioc. Si din pacate majoritatea celor care sunt asa, fac meditatii degeaba.
Cred ca a devenit o moda. Dar in nici un caz nu e normal, pentru ca scoala ar trebui sa isi faca treaba.Deci parintii iau meditatori, asa ca scoala se culca pe o ureche.
eu cred ca nu doar scoala se culca pe o ureche cat si parintii. Educatia nu vine de la scoala ci de acasa. Chiar daca nu e copil de 10 (eu nu am fost la toate materiile, fiica mea nu e, la religie se descurca cel mai prost dar asta si pt ca noi luam in deradere ora), dar copilul invata in primul rand efortul, dorinta de a citi, descoperi, etc. si astea alaturi de parinti.
De ex. aseara m-am bagat in pat cu fata, cu carti in mana. Citeam fiecare cate ceva, intrebam pe cealalta ce inseamna un cuvant, ne ziceam cate o gluma gasita etc. Cu sotul citeste carti despre mitologia greaca, de gatit a inceput (si o incurajam) sa faca salata singura (si se descurca, uneori a pus 2 linguri de otet si una de ulei in loc de 2 linguri de ulei si una de otet 😀 ) dar o apreciem si incurajam (chiar daca uneori ma uit ca deja e mare si independenta si pe alocuri ma simt inutila).
Eu la parinti nu ma bag si stii de ce? pentru ca pe mine mama nu m-a putut ajuta mai mult de clasa a doua. Mama are 8 clase.
In generatia noastra aproape nimeni nu era meditat.Mie nu-mi verifica nimeni temele si sa le fac era doar treaba mea.
Copiii din ziua de azi sunt altfel.
Daaa, cine sa ne verifice noua temele? Pana la urma mie mi se pare ca pustii din ziua de azi nu prea isi mai fac job-ul de elevi, dar solicita salarii uriase sub forma de iphoane si hoverboard-uri 😀
pai si profesorii au toate motivele sa se culce pe ureche ca in general tot aia de la clasa dau si meditatii.
Da,da, asa e.
Uneori n-ai ce face. Profesorii sunt slab pregatiti, multi, si nu pot face fata la 30 de elevi. Este trist, dar daca vrei rezultate bune s-ar putea ca putin ajutor din afara sa fie solutia.
aia cu slab pregatiti poti s-o mai zici o data.
Ce nu inteleg unii PARINTI (ma refer, fireste, la orele particulare pentru elevi) este faptul ca poti sa iei meditatii toata saptamana si sa iesi tot „bota” de la ele. Daca elevul nu isi da silinta si nu munceste si acasa, pe langa, pentru a sedimenta toata informatia, tot degeaba. Daca in timpul meditatiilor el se gandeste la cum isi va lua el noul model de iPhone, tot degeaba…
Meditatiile au rolul lor. Uite, eu eram putin varza la matematica prin scoala generala (nu ca acum m-as mai fi desteptatit :-))) ). Iar ca sa-mi iau examenul de capacitate cu o nota rezonabila la matematica, am luat cateva ore inainte, timp de cateva saptamani. Mi-am dat si eu silinta, altfel nu se putea. Si am obtinut o nota neasteptat de buna.
Meditatiile sunt moft cand nah…le faci ca te enerveaza profu de la clasa. Sau pentru ca si X face. Sau pentru ca parintii au prea multi bani. Sau, pur si simplu, pentru ca…chiar da bine.
Meditatiile sunt necesitate cand efectiv ai incercat sa intelegi de la clasa, te-ai chinuit singur acasa, pe cont propriu, iar pe deasupra mai ai si un prof batut in cap pe care nici ca-l intereseaza de materie, de lectii. Atunci da, e alta poveste.
Depinde cum privesti, totu-i relativ.
Iar le zice bine Camelia. Unii la meditatii stii ce fac? isi fac temele si fac lectii in avans ca sa faca pe desteptii la scoala. De fapt parintii vor note bune, nu le pasa daca plodul invata ceva.
eu nu zic ca meditatiile sunt un moft. si din ceea ce vad in sistemul romanesc, plin de haos, cred ca in ultima perioada mai rau zapaceste bietii copii….plus ca profesorii nu isi mai dau interesul ca pe vremea noastra
dar copiii isi mai dau interesul cum ni-l dadeam noi? Mie mi se pare noi aveam o oarecare rusine sa ne ducem la parinti cu un 4. Ei nu o au.
In unele cazuri (al meu de ex) doar mofturile parintilor. Ai mei visau sa ajung profa de mate si ma chinuiau cu meditatii. Eu visam sa ajung designer, cantareata sau fotomodel si visam la asta in timpul orelor de meditatii 🙂 Pt mine matematica a fost cea mai mare naspa materie.
pentru mine fizica a fost cea mai naspa. la mate ma prindeam ce si cum, daca invatam nitica teorie. La fizica am fost praf.
foarte amplu subiectul. Eu as spune ca acum meditatiile sau orele in particular, nu mai sunt un moft, ci o necesitate. Materialele scolare sunt atat de greoaie si de stufoase, incat copii acum au nevoie de ajutor.
E si asa, dar am senzatia ca sunt si mult cocolositi, sper sa nu te superi.
In calitate de elev, iti spun ca meditatiile (sau cursurile) sunt necesare pentru cineva care vrea sa recupereze ceva ce nu a înțeles la o anumita materie sau care pur si simplu vrea sa aprofundeze materia si sa fie peste nivelul de la clasa. Pot spune ca la nivelul de predare si volumul de materie, meditatiile sunt chiar necesare pentru cineva care vrea o medie mare si o reputație buna in randul elevilor. Eu, de exemplu, fac cursuri la muzica (psaltica) pentru ca e una dintre cele mai importate materii din liceul la care sunt :))
Exista elevi ca tine si elevi care la ora stau pe telefon in ideea ca i se explica la meditatii. Cred ca ai colegi din astia. Te felicit pentru ca nu esti ca ei si iti tin pumnii sa ajungi acolo unde vrei tu.