Romanul Cascada șoaptelor a apărut la noi în 2015, la editura Leda Edge (Grupul Editorial Corint). Este o nouă carte pe care superficiala de mine a ales-o după copertă. Știți deja că prefer coperta neagră. 😉 Ilustrația cu cei doi tineri, clar aparținând unor lumi diferite, a contribuit și ea la alegerea mea. Ca să nu mai zic de ștampila cu 100% iubire. Este o carte pe care am citit-o în 3 zile, și asta nu de nevoie, ci cu mare plăcere și sete de a descoperi finalul.
Personajele principale sunt Susanna și Mark. Între cei doi se leagă o poveste de iubire cu totul specială. Ce o face atât de specială? Faptul că cei doi aparțin, nu doar unor lumi cu totul diferite, ci și unor timpuri diferite. Ea vine din 1796, iar el trăiește 200 de ani mai târziu. Cum ajung cei doi să se întâlnească? Nu e vorba de vreo poveste pe care vreunul dintre ei să și fi imaginat-o sau doar s-o fi visat-o. Lucrurile se întâmplă pe bune și responsabilă de întâlnirea lor este o cascadă. Este cascada la care Susanna, slujnica familiei Pratt, vine să-și găsească liniștea după fiecare zi de muncă. Aceeași cascadă la care ajunge și Mark în timpul antrenamentelor sale cu bicicleta.
Privirile li se întâlnesc prin perdeaua de apă. Inițial cascada le permite doar să se vadă și să vorbească, nelăsând pe niciunul din ei să pășească în lumea celuilalt. Pe măsură ce se împrietenesc, cascada devine și ea mai prietenoasă și îi permite lui Mark să intre în lumea Susannei și invers. Ea este fermecată de lumea lui, de delicioasa înghețată pe care el i-o aduce. Lui îi este greu să înțeleagă lumea de la 1800, unde încă există sclavi și slujitori pe care stăpânii au dreptul să-i bată (asta pățește și Susanna în mod frecvent).
Lucrurile se complică atunci când Mark începe să caute informații despre acea comunitate de la 1796. Află câteva lucruri despre ceea ce urmează să se întâmple, lucruri rele, și îi împărtășește descoperirile sale Susannei. Susanna este hotărâtă să schimbe cursul evenimentelor și să-și salveze sora de a deveni soția domnului Pratt, omul care ei i-a pricinuit cea mai mare suferință. Mark vrea să o ajute și va păși pragul dintre cele două timpuri de mai multe ori pentru asta. Vor reuși să o salveze pe sora Susannei, dar, mergând din nou la arhive pentru a vedea dacă într-adevăr cursul istoriei s-a schimbat, Mark află ceva mult mai dureros pentru el, că pe Susanna o paște un pericol foarte mare în doar câteva săptămâni.
Despre ce pericol este vorba? Va reuși Mark să o salveze pe fata pe care o iubește? Vor reuși să fie fericiți vreodată, într-una din cele două lumi, sau povestea lor se va încheia cu lacrimi? Răspunsurile le veți descoperi doar citind cartea Cascada șoaptelor. O găsiți și în librării, dar și online, aici.
Mi-a plăcut mult Cascada șoaptelor. Abia la final am aflat că este parte dintr-o trilogie și că celelalte 2 cărți încă nu au apărut, dar partea bună este că finalul este satisfăcător, în sensul că nu rămâi cu ochii în soare până la apariția volumului 2.
Cartea seamănă destul de mult cu Distanța dintre noi, de Kasie West. Am scris și despre acea carte aici.
Sunt foarte interesante paginile în care cei doi tineri descoperă fiecare universul celuilalt. Iată ce spune Susanna despre telefonul mobil: Obiectul ăsta e o mașinărie? Cum se poate? E mai mic decât o felie de pâine, ușor ca un polonic și nu are mânere sau părți care să se miște. Telefonul ăsta pare ceva fragil și nefolositor.
Descoperi viziuni diferite chiar și în ceea ce privește aspectul fizic al unei persoane. Mark îi povestește Susannei că, în copilărie, fusese gras și slăbise pentru că e nasol pentru un copil să fie gras. Toată lumea te tratează ca pe un rahat. Replica Susannei este următoarea: ce ciudat. În lumea mea, doar bogații își permit să fie grași. E un motiv de invidie, nu de dispreț.
Diferențele nu-i opresc să se împrietenească și să se iubească. Susanna se simte minunat în această relație în care primește respectul pe care lumea ei nu i-l oferă. (Îmi ocup locul în spate, acolo unde servitorii angajaţi prin înţelegeri stau în picioare pe tot parcursul slujbei. Chiar dacă Tatălui nostru din Ceruri îi place egalitatea între oameni, congregaţia Luinu pare să-I împărtăşească opinia.) Ea n-are dreptul să iubească. Nici măcar să aibă prieteni sau hobby-uri. (Prieten. Până la Mark, am știut definiția cuvântului. Acum am ajuns să-i cunosc înțelesul.)
Credeți că nu există și asemănări între cele două timpuri/ universuri? Stați să vedeți că sunt lucruri care nu s-au schimbat nici în zilele noastre! – Nu cred că oamenii s-au schimbat în asemenea măsură. Cei puternici vor face întotdeauna rău celor slabi şi niciodată justiţia nu va putea să-i oprească.
Sfidarea timpului, jocul cu istoria, sunt lucruri care mă atrag mereu și mă fac să citesc în ritm alert o carte. Povestea celor doi îmi place mai mult prin implicațiile ei, decât ea în sine. Îmi plac cărțile de dragoste, dar să am senzația că poveștile sunt raportate cumva la realitatea din jur, că sunt trăibile, dacă vreți. Ori, eu nu prea cred în imaginea lui Făt Frumos venit pe bicicletă, care se luptă cu cascada și cu timpul ca să-și salveze prințesa îmbrăcată în haine de slujnică.
Concluzia? Cascada șoaptelor este o carte relaxantă și o lectură plăcută. Este 100% iubire, dar nu e o poveste care să te sufoce cu pagini întregi în care sunt descrise atingeri tandre și sărutări fierbinți, este mai mult despre până unde pot merge oamenii în numele iubirii, despre faptul că iubirea adevărată nu are limite, nici măcar temporale.
Și eu aleg uneori dupa coperta si nu dau gres niciodata. Mai am nevoie sa citesc si carti relaxante, tot istorie citesc 😀
Si eu citesc acum o carte pe nerasuflate.
Pai tu mereu citesti pe nerasuflate. Nici nu incepi bine o carte, ca ai si terminat-o.
O recenzie frumoasa ? o carte interesantă ??
O carte foarte interesanta.
Pe mine ma enerveaza sa citesc azi primul volum si apoi sa astept niste luni pana apare urmatorul.
Clar e enervant, mai ales daca te lasa volumul cu semne de intrebare.
chiar interesanta cartea. daca ar fi sa imi fac o lista de carti, cu siguranta asta ar fi printre primele.
Poate iti faci putin timp pentru citit. E placut.
Pe mine m-a dus cu gandul la filmul (si cartea) Undeva, candva, cu toate ca exista si multe diferente intre ele. Daca iti place acest gen de lectura, sa nu ratezi Arhitectii sperantei, de Alexandru Lamba. Mie mi s-a parut geniala!
Am notat recomandarea ta. Multumesc.
chiar mi-ai trezit interesul nu am citit nimic de aceasta autoare pana acum, dar cu siguranta e pe lista mea de lecturi mai ales daca stiu ca urmeaza inca 2 carti
Nici eu nu citisem nimic de la ea pana acum.
Mie îmi plac recenziile tale despre cărți, redai esențialul și pur și simplu descoperi ne vedem citind deja acea carte!
Nu le-as numi recenzii pentru ca recenziile sunt mai ample si au multe chestii in plus.
imi plac cartile de dragoste, este genul de carte pe care mi-ar placea sa o citesc, desi ma cam deranjeaza faptul ca personajele sunt plasate la sute de ani distanta. Imi place insa, ca nu e o carte de dragoste din aia gen Sandra Brown, unde anticipezi unde urmeaza sa puna mana el si cum isi da ochii peste cap ea, pe care, recunosc, le-am mai citit si eu la vremea respectiva.
ha, ha. Uite, daca vrei sa fim la ora de sinceritate, am citit Sandra Brown pe ascuns la 16 ani, o singura carte. Mi-a fost de ajuns. Nici macar atunci nu ma atragea.
Celelalte doua carti au aparut, dar nu au fost traduse la noi. Mie acelea mi se par mai interesante pentru ca se ajunge la noi in timp si Susanna trebuie sa invete sa se adapteze la tot ce inseamna viata aceasta. Plus ca mai pleaca inapoi la ea cand se mai intampla ceva….Dar nu zic mai mult ca sa nu stric surpriza lecturii viitoare 😉
Banuim ca se va intoarce si in timpul ei la un moment dat. Deh, daca nu-mi place sa citesc in engleza, mai astept.