Astăzi am să vă prezint o nouă carte de la editura ALL, din colecția Strada Ficțiunii Bestseller. Este vorba despre romanul Mă sinucid altă dată. Mi l-au recomandat-o mai multe fete și tocmai l-am terminat de citit. Romanul este semnat de Kerstin Gier, o autoare germană foarte apreciată.
Scurt rezumat Mă sinucid altă dată
Gerri e o tipă de 30 de ani, încă singură (în vreme ce toți prietenii ei sunt deja căsătoriți și au sau vor avea curând copii). Își câștigă existența scriind romane ieftine pentru o editură și asta nu e deloc pe placul părinților ei, comparând-o cu surorile ei, toate cu studii terminate și cu slujbe serioase. Cu toate astea, Gerri e mândră de ceea ce face și o face cu pasiune. Dacă te iei după prietenii ei, o face chiar bine.
Gerri locuiește cu chirie într-o cameră pusă la dispoziție de o mărinimoasă mătușă căreia trebuie să-i mai facă și curățenie periodic. La fiecare sfârșit de săptămână, este invitată la masă la părinții ei, acolo unde nici acum nu-și găsește locul. Ea e fata care nu e nici blondă, nici slabă, nici realizată pe plan profesional; o rușine pentru familie. Ca și cum asta nu ar fi de ajuns, mai are și o mama care vrea să controleze inclusiv felul cum se îmbracă. Și, colac peste pupăză, niște schimbări care se petrec la editură, o lasă pe Gerri și fără slujbă. Ăsta e momentul în care toate planurile ei de sinucidere încep să fie puse în practică.
Gerri folosește ultimii bani pentru a merge la coafor, a-și cumpăra o superbă rochie roșie și cele mai frumoase sandale și pentru a-și rezerva o cameră la hotel pentru o noapte. Acolo are de gând să o facă. Ba chiar știe și cum: cu niște somnifere pe care însăși mama ei i le dăduse ca să le returneze la farmacie. O să le amestece cu alcool și o să pună capăt vieții.
Scrie câte o scrisoare aproape tuturor persoanelor pe care le cunoaște și care au dezamăgit-o într-un fel sau altul(mamei, mătușilor care n-au privit-o niciodată cu ochi buni, tipului care a concediat-o și chiar celei mai bune prietene, căreia abia acum își face curaj să-i recomande să se lase de cântat la evenimente pentru că nu cântă deloc bine). Le spune verde în față tot ce simte vizavi de ei/ele și le și expediază.
Ajunsă la hotel, își îmbracă ținuta de adio și decide să coboare la bar pentru un ultim pahar de tărie și pentru ca rochia și sandalele să nu nu rămână neadmirate și în viața de aici. Surpriză! Aici se întâlnește cu un amic. Acesta se află aici urmărindu-și soția infidelă. Din pahar în pahar, cu Gerri tot încercând să scape pentru a urca în cameră și a-și pune planul de sinucidere în aplicare, se amețesc amândoi bine de tot și sfârșesc în… pat.
Dimineața o găsește pe Gerri în viață. Ce să facă? Scrisorile sigur ajunseseră la destinatari și ea trăiește! Ar fi fugit să se sinucidă în altă parte, dar nu mai are cu ce. Pastilele au fost înghițite de aspiratorul unei cameriste. Nu are încotro, decât să dea ochii din nou cu cei care se așteaptă ca ea să fie moartă și care, acum, știu tot ce gândește despre ei. Nu sună bine deloc și sigur nu va fi ușor.
Ce se va întâmpla de aici încolo? Mai are Gerri vreun prieten? Cum va reacționa mama ei? Va găsi oare înțelegerea, compasiunea și dragostea a căror lipsă au determinat-o să ia decizia inițială sau va încerca din nou să se sinucidă? Asta veți afla doar din carte 😛
Păreri despre Mă sinucid altă dată
Mi-a fost recomandată ca fiind o carte destul de amuzantă. Eu am mai zis-o: cred că mi-am cam pierdut simțul umorului. Îmi amintesc să fi zâmbit de 2-3 ori în timp ce citeam scrisorile de adio și nimic mai mult. Până la urmă, este o carte scrisă la persoana I și parcă nu prea e credibilă autoironia și detașarea din glumele care-i ies pe gură lui Gerri, în special în zecile de pagini în care își pregătește sinuciderea. Acolo se simte clar glasul autoarei și mi se pare că unele pasaje sunt scrise chiar la mișto la adresa celor care au astfel de porniri.
Erau așa multe tablete, încât singura dificultate ar fi fost să apuc să le iau și pe ultimele, înainte ca primele să fi început să-și facă efectul…Dar ce spun eu, eu o joacă de copil! Despre sandalele cumpărate special pentru eveniment, recunoaște că nu prea poate merge pe tocurile acelea înalte și subțiri, dar e convinsă că vor da bine, mai ales că vrea să termine în stil mare. Scrisă la persoana a III-a, cred că mi s-ar fi părut mai amuzantă cartea.
Gerri mi-a stârnit și milă, dar și dispreț. Eu nu sunt de acord cu soluția asta a sinuciderii. Numai lașii aleg calea asta.
Sfârșitul romanului mi s-a părut foarte tras de păr. Aș vrea să vă spun la ce mă refer, dar nu vrea să vă stric plăcerea lecturii.
Sunt și câteva neconcordanțe prin carte. De pildă, Gerri nu se consideră deloc atrăgătoare și brusc, în seara de la hotel, vrea să coboare ca să fie admirată. Aș putea să merg până jos să mă las și eu puțin admirată, după care mă pot întoarce sus și începe cu înghițitul.
Pe mama lui Gerri o urăsc cel mai mult. Mi se pare că mama e cea care trebuie să te iubească și să te sprijine așa cum ești tu, nu să caute să te îngroape. Ea n-a făcut altceva decât să o critice întotdeauna. La fel ca mama. Poate de-aia o și urăsc (deși pe mama n-aș zice că o urăsc). Poate de-aia am și disprețuit-o pe Gerri, pentru că m-am identificat mult cu ea (cu relația cu mama, cu lipsa unui job serios, cu singurătatea – mă simțeam la fel ca ea acum 12 ani), dar nu mi se par astea motive suficiente să vrei să-ți iei viața.
E și ceva ce-mi place la cartea asta. Nu e scrisă într-un stil scorțos și este o lectură relaxantă, din care chiar poți învăța anumite lucruri, cum ar fi acela că nu trebuie neapărat să te sinucizi ca să ai curaj să le spui oamenilor ce crezi despre ei cu adevărat.
Eu citesc mult si pare o carte pe gustul meu.In format electronix este?
n-am cautat-o, dar ar trebui sa fie.
Nici eu nu sunt de acord cu aceste sa le zicem porniri.
Pentru ca esti o femeie curajoasa si puternica.
Am citit doar ce sa fac cu mostenirea de autoarea asta, totusi a fost frumusica, cred ca mi-ar placea si asta. Eu o s-o citesc, sper numai sa fie cat de curand! Acama mai am o singura carte de Kerstin Gier, Barbati si alte catastrofe, o voi citi si revin cu impresii!
Am vazut si eu Ce sa fac cu mostenirea si nu stiu inca daca sa o cumpar sau nu.
Total de acord cu concluzia ta, pentru a spune ceea ce gandesti nu trebuie sa te sinucizi. Cred ca mi-ar place sa ii citesc sfarsitul 🙂
daca-ti plac romanele de dragoste, sfarsitul e ok.
interesanta carte ,mi-ar place sa citesc si sfarsitul
nu o sa spulber secretul finalului 😛
Mama ei nu am suportat-o nici eu. Astfel de persoane nu pot fi considerate mame.
Am citit cartea in urma cu mai multi ani si mi s-a parut amuzanta.
Daca ar fi sa o citesc acum, chiar nu stiu ce as zice.
In memoria mea a ramas asa…amuzanta!
E adevarat ca exista momente in viata cand citesti cu drag ceva ori nu iti place de la inceput. Am patit asa de nenumarate ori cu romane indelung aplaudate de altii.
stii cum e, suntem diferiti si reactionam diferit la stimuli. Poate ce ma amuza pe mine nu te face pe tine nici macar sa zambesti.
Oooo, de cand caut cartea aceasta. Cand vroiam sa o iau nu mai era pe stoc.
Gusturile nu se discuta. Eu am patit o recent cu o carte foarte apreciata dar mie nu mi a placit deloc.
tocmai am imprumutat-o verisoarei azi. Ti-o pot trimite cand o termina ea de citit.
In mare parte iti impartasesc ideile si sa nu uitam ca nu e un roman inspirat dintr-o poveste reala, asa ca autorul poate sa bata campii cum vrea el si ca a fost pe Marte si si-a tras-o cu un nor de praf ? . Pe mine m-a amuzat felul in care au fost scrise scrisorile, aici am vazut eu partea umoristica, inclusiv pe cea trimisa noului director al editurii, fostului profesor, fostelor colege, iubiti… iar faza care m-a distrat cel mai mult a fost cea cu cutia de medicamente pe care i-a dat-o maica-sa . Acum, nici nu m-am asteptat sa rad in hohote. Finalul nici mie nu mi-a placut dar… ( l-am citit pe diagonala) ?
Bine ca nu sunt singura careia finalul i s-a parut pe repede inainte.
Oare sunt singura persoana de pe aici care nu citeste?? 😀 Nu stiu de ce, dar niciodata nu mi-a placut sa citesc, eu preferam intotdeauna exercitiile la matematica….
nu e panica! nici eu n-am citit pana anul asta. Fiecare cu piticii lui. Tu erai cu coloratul. Eu nu pot colora.
Interesanta ,o sa caut si eu carte sunt curioasa cum se termina.
Nu am citit-o si parca nici nu-mi vine sa o citesc. De ce? Nu suport sa citesc despre cum cineva isi planifica sa-si ia viata. O singura viata avem. Buna, rea e una, si vrem sa-i punem capat?
nu e genul ala de carte care descrie drame, mai degraba le ia in ras.
Din nefericire mai sunt si persoane slabe care din pacate in situatii critice ….recurg la astfel de gesturi…Doamne fereste!!Totusi pare o carte buna, ce merita citita….
e relaxanta si cam atata.
Pare foarte interesanta cartea. De apreciat curajul de a le spune celor apropiati totul verde in fata, dar metoda nepotrivita :)) Oricum, cred ca au inghitit totul cu lamaie.
Totusi, numai ideea de sinucid ma infioara si ma face s ao resping din prima, desi recenzia ta m-a amuzat. A uitat sa se sinucida de dragul sexului :)))
bre, oamenii s-au trezit in pat. N-am zis ca ar fi facut si sex 😀
Nu am citit cartea, dar am tot auzit de ea in online si, asa cum am mai spus si cu alte ocazii, titlul mi se pre genial ales. A reusit sa ma faca numail el curioasa, chiar fara sa citesc prezentarile facute. Stii ce cred? Pentru noi, ca bloggeri, e o lectie: uite cum suna un titlu care prinde la public. Eu asta am invatat de aici.
sa stii ca da. Chiar atrage titlul asta. Eu am un mare lipsus la capitolul titluri incitante. Adica mie nu mi-ar da prin cap sa pun titlurile pe care le pui tu. De exemplu la articolul ala cu lipsa ciorbei, eu as fi pus un titlu sec. Al tau sigur a atras multe clickuri si cititori.
Colectia „Strada fictiunii” are carti foarte bune. Este una dintre colectiile din cadrul careia comandam carti pentru a le oferi cadou :D. Alaltaieri un prieten si-a comandat si el doua carti, ambele fix din colectia asta. Una dintre ele am zis ca o imprumut si eu pe la vara probabil, cand o sa ma mai eliberez un pic.
Ioana, cred ca ai deja o lista de carti in asteptare mai mare decat a mea 😀
si eu zic ca e interesanta tot din punctul asta de vedere – sa spui oamenilor ce gandesti despre ei la timpul potrivit. ca si tine, si eu cred ca doar lasii se sinucid, cei care n-au niciun dram de curaj
eu chiar le zic oamenilor ce cred despre ei :)) cred ca multi ar prefera sa ma ucida, deci n-ar fi nevoie sa ma chinui sa ma sinucid.
Am cartea asta in cos la Libris de vreo doua saptamani (daca mai e) si nu eram hatarata daca sa o cumpar au ba. Tu m-ai convins 🙂
Ma urasc pentru faptul ca te-am convins sa o cumperi de la ei :)) Am eu o problema cu Libris, nu ma lua in seama! 😀
Cat de tare este povestea. Cum salveaza sexul situatia. Asta chiar ca este o carte pentru mine. Nu m-as fi gandit initial
mai, ce aveti toti cu sexul? Faptul ca au mers in pat beti morti nu inseamna ca au facut sex :))
Cred ca mi-ar plăcea să o citesc