Tineți-vă bine! Lunea trecută am fost la cinema. Da, eu panicata-panicatelor. Nu mai fusesem la cinema de mai bine de 20 de ani. Când eram mică, am mers cu mama la vreo două filme. Atâta. Puteți să râdeți, dacă vreți. Probabil că e și de râs. Poate par vreo crescută în junglă sau la țară. În adolescență nu am mers niciodată la cinema pentru că mama nu avea bani și pentru așa ceva (dacă i-aș fi cerut, sunt sigură că mi-ar fi dat, dar am preferat să nu o fac). Apoi, după 19-20 de ani, nu am mers niciodată la cinema din cauza atacurilor de panică. Cinema-ul nu e un loc pentru panicați, asta e sigur.
Lunea trecută am fost. Era luni, soțul era liber în timpul prânzului și mi-am imaginat că nu o să fie aglomerat la acea oră la cinematograful din Liberty Center. Voiam neapărat să văd A dog’s purpose. Să vă spun că am plâns și la trailer, acum câteva luni? Bine, nu vă spun.
Așa cum intuiam, era liber la cinema. În toată sala, doar eu, soțul meu și încă o doamnă. Atacul de panică a înțeles că nu e nici un pericol, acolo unde nu este aglomerație, și am reușit să mă bucur de film până la final.
A dog’s purpose (Scopul unui câine) – Câinele, adevăratul meu prieten, așa cum a fost el tradus la noi, este un film în care personajul principal este un câine. Zic un câine, chiar dacă-s mai mulți de fapt. Doar trupul se schimbă, spiritul reîncarnându-se pentru vieți noi. Într-o primă viață, nu reușește să se bucure de mai mult de câteva luni (moment în care este prins de hingheri și… aia e). Scopul unui câine pare a fi acela de a se juca până la momentul în care oamenii decid că s-a jucat suficient.
Micuțul jucăuș se reîncarnează apoi într-un Golden Retriver care va fi adoptat de familia Ethan. Asta e prima lui viață adevărată și plină. Ethan îl va boteza Bailey și vor fi de nedespărțit (până la un punct). Acum învață că se poate juca și altfel, descoperă că poate aduce zâmbete acolo unde este tristețe, că poate salva vieți, dar și cât de greu este să te desparți de cel alături de care ai crescut. Vârsta nu îi iartă nici pe câini și Bailey va lăsa în urmă trupul de Golden Retriver pentru un altul.
Rând pe rând, Bailey va schimba rasele, numele și stăpânii, dar va păstra amintirile din viețile anterioare. În fiecare din viețile sale, va mai adăuga câte ceva pe lista cu îndatoririle unui câine, va fi tot mai aproape de a-și putea răspunde clar la întrebarea care este scopul unui câine?.
Într-o viață care începuse și continuase foarte trist, câinele va ajunge să-și reîntâlnească OMUL, pe Ethan. Restul descoperiți în film. Nu-mi place să stric surprizele.
Se plânge la filmul ăsta e clar, nu? Filmul este presărat și cu umor, dar sunt și multe momente în care nu-ți poți stăpâni lacrimile. Eu n-am plâns la Titanic sau alte filme de genul ăsta, dar plâng cu lacrimi de crocodil la astea cu căței (Hachiko, Me&Marley, A dog’s purpose, Eight Below). Eu și cu cealaltă doamnă din sală plângeam pe bune. Soțul se făcea că îi curge nasul…
Vei zâmbi când se joacă, vei plânge când va suferi și, la final, vei iubi și mai mult câinii. Bine, ăștia care vă duceți câinii în adăposturi sau chemați hingherii să îi ia pe cei de lângă bloc, să nu dați banii degeaba pe bilete! E un film grozav pentru ăștia care iubim animalele. Pentru voi o să fie egal cu zero.
Orice câine se naște cu un motiv. Scopul câinelui este să lingă ceea ce iubește, să iubească sincer, necondiționat și pentru totdeauna, să te facă fericit, să aibă grijă de tine. Te va învăța să iubești la rândul tău și te va ajuta să relaționezi mai ușor cu cei din jurul tău. Va simți de fiecare dată când ești trist sau singur și va căuta să-ți facă viața mai frumoasă.
Iată și 2 citate din romanul omonim (scris de Bruce Cameron) care a stat la baza scenariului filmului:
- Un om nu poate fi altfel decât bun, dacă are un câine care-l iubește.
- Animalele ne fac umani.
Reflectați la ele, dar și la faptul că, în limba engleză, dog (câine) nu este altceva decât Dumnezeu (GOD) scris invers.
Vă recomand din tot sufletul să mergeți să vedeți A dog’s purpose. Garantez că o să vă placă. Aveți și trailerul mai jos. La Happy Cinema au și tarife promo (vinerea, biletele la filmele care încep după ora 22:00 costă doar 11 lei/bucata și miercurea aveți 2 bilete la 22 de lei). Nu e reclamă la cinematograf, dar îmi doresc mult să vedeți filmul acesta și poate vă prind bine informațiile.
Am vazut si eu trailer si abia astept sa apara pe micile ecrane, ca in cinema nu am ce cauta. Pe langa atacuri de panica, eu sunt si ipohondra. 😀
Tu esti si mai breaza. Si eu care credeam ca doar eu sunt in oala asta.
Nici eu nu am mai fost demult la film,poate razi dar eu o singura data am fost la cinematograf.
de ce as rade daca sunt si eu in aceeasi oala?
sa stii ca de cateva luni am inceput sa mergem si noi la cinema..sa vedem filme pt copii..am fost o data cu fetita sa vedem cum reactioneaza si am vazut ca ii place foarte mult..si chiar nu mai fusesem la cinema de vreo 5 ani. Pentru mine e mult mai comod sa ma uit la filme pe pc sau tv..
macar la cele pentru copii tot va trebui sa mergi 😛
mie-mi place sa merg la cinema, eu asteptam 50 shades, ca stiam ca ma ia nasa cu ea la film. si cand colo, s-a dus singura. las ca-l vad acasa. parca-mi parea rau sa dau banii pe biletul ala. dar asa, la filmul asta cu cainele… chiar as merge. nu vreau sa plang, sper ca nu fac vreo surpriza de genul!
Eu cred ca e cam imposibil sa nu dai putina apa la soricei.
Ador filmele cu caini, imi plac atat de mult ca as sta non stop sa le privesc.
Nu sunt chiar asa multe filme cu catei 😛
Cum nu am tv, cinema-ul e viata mea. Daca ai atacuri de panica, poti ramane la tv/calculator, nu e nevoie sa te expui sau sa te simti incordata cand ai de unde alege.
Daca vrei sa iesi din zona de confort, mergi la cinema la desene animate, cu copii. Oricum ies si intra in timpul filmului ( planset, plicitiseala, vrea altul pipi, vrea unu caca, vrea nu stiu care apa etc) asa ca daca iesi in timpul filmului nu e bai, inca o vanzoleala in plus, nu stresezi pe nimeni. Eventual optezi pt locuri la capat de rand.
Eu din motive aferente nu mai merg la concerte.
E o idee si asta cu mersul al filmele animate. Nu m-am gandit la varianta asta pana acum. Multumesc de idee.
Pot ramane in zona mea de confort, dar fac asta de 10 ani si mi-a ajuns la izolare. Trebuie sa lupt sa ies din ea.
Multumesc de recomandare! Astept sa apara pe net 😉 sibo sa ne uitam 🙂 😉
Doamne, de cand nu am fost sa vad un film la cinema! Nu am radbare sa stau o ora si ceva intr-un loc. Daca nu se poate altfel am sa merg sa-l vad pentru ca se merita.
de obicei nu sunt asa nerabdatoare si stau cuminte pana apare filmul pe site-ul unde pot vedea online. Acum era ceva special si trebuia sa il vad iute.
Mergeam des la cinema, pana in urma cu vreo 2 ani cand am facut un atac de panica fix la vreo 10 minute dupa ce am intrat in sala. Abia trecusem de partea cu reclamele la alte filme si incepea cel pentru care platisem biletul. Am iesit cat am putut de repde de acolo. Si de atunci n-am mai pus piciorul intr-o sala de cinema. Anul acesta sper totusi sa prind curaj si sa-mi inving teama asta, teama ca ce s-a intamplat atunci s-ar putea repeta.
Ioana, am ramas ca la … dentist citind comentariul tau. Nu mi-as fi inchipuit ca si tu cari atacuri de panica dupa tine. Adica pari o tipa strong si happy, nu genul asta. Eu zic sa iti faci curaj sa nu lasi teama sa se adanceasca. la mine e greu după 10 ani de stat pe bară…
Stai linistita ca nu esti singura care nu a mers la cinema de ani lumina :)))
De cand cu miile de filme pe care le pot vedea acasa nu imi mai vine sa ma duc la cinema. Pai.. sa nu stau eu comod in pat la mine si sa adorm daca nu imi place filmul? Spune si tu :)))
asta zic si eu. La catei nu aveam cum sa adorm, poate de aceea m-am si dus.
Bravooo! Ma bucur ca ai reusit sa iti iei inima in piept si ai mers la cinema. Se vede ca ti-a facut mult bine. Am vazut si eu trailerul la film dar, din pacate, luna asta n-am reusit sa mai merg la cinema. A fost o perioada cam aglomerata pentru mine. Poate ma scoate sotul pe 14, cine stie? M-as bucura enorm sa il vedem impreuna.
Multumesc. Daca ajungi sa vezi filmul asta sau altul, sa vii sa ne povestesti cum a fost.
Tu vrei sa ma faci sa plang cand eu ma pregatesc moral pentru o saptamana grea?!?
Nu am mai vazut un film cu/despre caini de multa vreme si tocmai m-ai determinat sa imi doresc acest lucru 😛
Sa stii ca plansul face bine. Eu am plans destul de mult la filmul asta si totusi am iesit de acolo zambind.
Vreau si eu sa-l vad. Si noi avem o premiera de relatat: Am fost pentru prima data toti 3(cu Dragos) la un film la cinema, bine a fost un film de animatie: Doamna si vagabondul pe care eu il iubesc si ia placut si lui Dragos, a fost fermecat de catei si a stat foarte cuminte. Am ras si ne-am bucurat alaturi de ei. Vreau sa repetam experienta cat mai repede.
si eu as merge la animatii, dar mi-e ca rade lumea de mine.