Pagina din jurnalul unui Samsung Galaxy S6

E grea viata de Samsung Galaxy S6. Azi iar m-am trezit  la ora 6:00. Cinci zile pe saptamana trag cate o jumatate de ora de stapanul meu sa se trezeasca. Da nervos cu mine sub perna si ma reprogrameaza sa sun peste 5 minute de 3-4 ori, de parca e vina mea ca timpul trece repede. Sambata, cand sun la 6, tare urat mai vorbeste. Normal, tot eu sunt vinovat ca nu a oprit alarma…

Intr-un tarziu, se trezeste. Se duce spre baie si ma lasa in pat. Il suna soacra-sa. Si-a pus o anume sonerie si stie cand il suna. Niciodata nu-i raspunde. Ma lasa sa imi consume bateria. Femeia insista si de cate trei-patru ori. Oi avea eu baterie de 2550mAh dar nu-mi place sa profite lumea de ea.

Intr-un final, apare. Se uita la mine si iar vorbeste urat. Iar e vina mea m-a lasat in pat in loc sa ma ia la baie si ceasul de pe hol e ramas in urma cu 15 minute. Dimineata, am senzatia ca sunt cel mai rau telefon de pe fata pamantului, de il fac pe omul meu asa nefericit. Drept pedeapsa, ma baga mereu in buzunar cu tot manunchiul ala de chei. Am noroc ca m-a facut mama din sticla si metal protejate de Gorilla Glass 4 ca altfel ma „juleam” rau de tot.

Gata, plecam. Azi e zi de munca, mergem cu masina. Cand suntem in masina, ma conecteaza prin bluetooth la un car kit care mi-e bun prieten. Mai rau e sambata, cand merge la alergat, Ma ia cu el si ma baga in buzunar, isi infige castile in jack-ul de 3,5 mm si se apuca sa topaie si sa se balangane in toate partile, de mi se face rau in buzunar. Cine sa ma auda? Numai Samsung Galaxy S6 sa nu fii!

Am si ajuns la munca? Ia, sa vezi, iar ma uita pe scaun si se intoarce dupa mine de la etajul trei. Norocul meu ca parcarea asta e bine pazita si nu s-a gandit nimeni sa imi faca felul. Urasc locul asta de munca. Ma uit la stapanul meu cum se face ca citeste niste rapoarte si la blonda de la biroul de alaturi cum se roaga de ceas sa-si plimbe limbile mai repede. Numai eu nu am timp de odihna. Ba suna cineva, ba vine un SMS, ba trebuie sa ma sincronizez cu PC-ul sa-i mai dau niste date din memoria mea fina de 32 GB. Prea multe vrea de la mine. Noroc cu procesorul asta Octa-core(2.1GHz+1.5GHz) cu 8 nuclee si cu cei 3 GB RAM primiti de la tata Samsung, ca altfel nu stiu cum faceam fata sa ii pun si muzica, sa ii rulez si aplicatiile de nici gandul nu le gandeste si sa-i citesc toate documentele pline de chestii indescifrabile.

Ziua mea de lucru nu se termina la ora 16:00, ca a lui. Dupa munca, mergem la bere cu prietenii, in parc cu iubita, ne trezim la vreun concert sau cine mai stie pe unde. El se distreaza si eu muncesc. Ba fa poze la masina asta de fite langa care ma opresc la semafor, ba fa-mi un selfie , ba ia si filmeaza cum rad astia de gluma facuta de Dorel. Ma munceste toata ziua si rar il aud zicand cuiva „am cel mai tare telefon, frate: doua camere foto de 16 MP si 5 MP, filmare 4k, rezolutie de 2560 x 1440, nu-mi pare rau de banii dati pe el dupa ce am urmarit review-ul asta”. Toata ziua isi plimba degetele pe ecranul meu de 5,1 inch de parca ar vrea sa ia folia de pe mine.

Seara, e momentul meu preferat, cand se apuca sa se joace. Nu ca nu mi-ar fi si mie somn dar ma amuza la maximum sa il vad aproape plangand de ciuda ca, de patru zile, sta la acelasi nivel la Candy Crush. Norocul meu ca, in 15 minute, da gata vietile. Aoleu, iar ma baga sub perna? Mai, oameni buni, astia de la Samsung, va rog sa introduceti in instructiunile mele de utilizare interdictia  de a ma mai baga sub perna. Ma sufoooooc!