Daca te-as intreba acum cati prieteni ai tu, ce mi-ai raspunde? Unii se imbata cu apa rece si cred ca au „o droaie” de prieteni. Va rog, nu confundati prietenii cu tovarasii de distractie! Altii imi veti spune ca aveti 2-3 prieteni buni, altii ca aveti un singur prieten. Sunteti niste fericiti …sau poate nu.
Eu spun, cu mana pe inima si fara sa imi plang de mila, ca nu am nici un prieten, nici o prietena. Pentru mine, prietenia nu exista! M-am imbatat cu apa rece in adolescenta crezand ca ea exista. Cand viata mea a luat o alta turnura, toti au uitat de mine. Mi-am promis atunci ca n-am sa mai cred niciodata in cuvantul prietenie.
Omul e prost si uita repede raul din viata lui. Am uitat ca n-am avut nimic si ca toti m-au dat la spate, ca nimanui nu i-a pasat daca am murit sau traiesc. Nimeni n-are nevoie de oameni care nu ies din casa, nu dau de baut si nu planifica petreceri la ei acasa.
Acum un an, am intalnit o persoana pe care am simtit-o ca fiind 1:1 cu mine. Am simtit ca gandim la fel ca suntem la fel si …am investit in prietenie. Am investit bunurile mele cele mai de pret: inima si timpul. M-am imbatat cu apa rece. Si de data asta a fost la fel. A fost frumos cat ne-am „hlizit” impreuna si …atat. Cand ne plictisim de un om, nici macar nu avem curaj sa ii spunem in fata, pur si simplu il ignoram.
Asta iubesc eu cel mai mult la oameni. Macar spune-mi sa nu te mai caut, nu ma lasa sa cred ca am gresit eu cu ceva! Sa mai intrebe cineva de ce urasc oamenii? De ce prefer cainii? Nu, nu-mi plang de mila, pur si simplu constat in scris si, tot in scris, imi promit mie ca ma lecuiesc de prietenie, fie era reala sau virtuala. Poate ca m-am nascut sa traiesc singura si n-am inteles asta pana acum.
Daca voi putea sa fac un bine, il voi face oricui, dar il voi face pentru ca asa e crestineste si nu pentru ca il consider prieten sau ii cersesc prietenia. Daca n-am fost in stare sa castig o prietenie fara sa ma injosesc pentru ea, inseamna ca nu o merit. Poate ca sunt vulpea care n-ajunge la struguri sau poate ca am ajuns la ei de prea multe ori si i-am mancat acri si acum nu mai vreau, dar eu nu mai cred in prietenie.
🙁 de ce zuzi esti asa dezamagita? Capul sus si mergi inainte. Imi pare rau ca citesc asta pe blog la tine( de fapt, in sufletul tau) .
stai lini ca imi trece; nu e prima data cand mi se intampla asa si nu e o tragedie 🙂
Eu nu mai am demult prietene si prieteni!Sunt satula de lume falsa.Singurii mei prieteni adevarati sunt mama si sotul meu…restul e can can!
sotul ramane si la mine singurul prieten si cred ca e mai bine asa
Cel mai bun prieten al tau poti fi tu insati! E drept ca simti nevoia sa te descarci si sa socializezi ,insa asa cum spui si tu cel mai bun prieten e catelul,el iti ofera dragoste si companie in mod neconditionat.
viata e frumoasa si fara prieteni daca esti sanatos :*
Și eu am ajuns la aceeași concluzie…dintr-o grămadă de prieteni rămăsesem cu o singura persoana ce-i spuneam prietena, iar acea „prietena” a fost ceea ce se cheamă…”facerea de bine f….de mama…pro bonus…ca sa fie dezamăgirea mai mare. La ora actuala…nu mai cred in prietenie…amici/amice am…prieteni adevărați nu. Este un crud adevăr!!!!
Ai dreptate ! Cei mai buni prieteni sunt mama si tata !
nici macar 🙂 : pe tata nu mi-l amintesc si mama nu stie nici ea ce inseamna dragoste si prietenie. Imi ramane sotul si catelul.
Singura prietena cu adevarat este mama mea,restul doar se folosesc de dragostea,bunatatea,sinceritatea ta.In viata multi se dau prieteni dar la greu iti intorc spatele asa ca …m-am lecuit de asa zis prieteni.
Îmi pare rău că foarte mulți nu învățăm niciodată ce este prietenia, datorită faptului că suntem prinși într-o lume în care majoritatea sunt doar prieteni falși.
Imi pare rau sa aud asta..dar din pacate ai dreptate in viata in timp iti dai seama cine iti este cu adevarat prieten/a…la nevoie si nu numai..am trecut si eu printr-o experienta asemanatoare..asa zise prietene care ma cautau si s-au pus bine pe langa mine doar din interes..acum ca am trecut printr-o operatie destul de complicata si stiau acest lucru nu mi-au trimis nici macar un mesaj de incurajare,o vorba buna…si mi-am dat seama de adevarata lor valoare…dar asa e ..oamenii buni ,sufletisti care ar face orice pt binele unora au mereu de suferit…macar stiu ce sa fac de-acu in colo le voi lovi unde le doare cel mai tare,,le voi trata cu indiferenta”..daca nu au fost alaturi de mine cand mi-a fost greu si simteam nevoia sa vb cu cineva..dupa nu voi mai fi eu disponibila,nu le port pica dar m-a durut gestul lor,sa nu de-a nici macar un telefon?..,,Prietenul bun la nevoie se cunoaste!”.In schimb tu ,mi-au fost alaturi …Cristina am si postat un comentariu la un articol… ca desi nu te-am cunoscut personal am simtit si simt in continoare ca -mi esti cu adevarat prietena,imi doresc sa am langa mine o prietena asemenea tie..Sunt mandra ca te-am cunoscut!.. si cei care nu au stiut sa pretuiasca prietenia voastra Vor regreta mai tarziu…Pupici!
Prietenie cred ca e prea mult. Dar,suntem suflete care rezonam si care se pot consola si sustine reciproc :*
E trist sa fii singur pe lume…prietenia cred ca este importanta atat pentru suflet, cat si pentru viata de zi cu zi! Nu as putea trai singura, undeva izolata…fara sa vorbesc cu prietena mea cea mai buna!
Eu cred in prietenie – chiar daca la un moment dat am avut un moment de cumpana, timpul a trecut, a sters ranile, am vorbit si am discutat…de atunci am ramas prietene! Eu as da orice pentru ea si stiu ca si ea ar face la fel!
Este intr-adevar una singura, ce dureaza inca din copilaria mea si, desi nu ne vedem des, atunci cand o facem, nu am probleme sa ma deschid in fata ei si sa ii vorbesc despre orice! Asa ca eu ii sunt recunoascatoare lui DUmnezeu ca nu sunt singura!
Tu poti sa ma consideri cum vrei, eu te consider o prietena, cam zurlie ce-i drept, care ma supara uneori, dar imi trec repede nervii pe tine ca si tu esti directa ca si mine, cand te deranjeaza ceva, spui in fata. Eu mai astept sa ma linistesc, caci uneori sunt proasta de gura. Insa adevarata prietena din viata reala, nu as da-o pe o mie. Desi vorbim de doua ori pe an la telefon, cand este ziua noastra, nu avem de ce sa ne suparam una pe alta, pentru ca intelegem ca avem familie si prioritatile ni s-au schimbat, dar oricand la nevoie ne putem bizui una pe alta, iar pentru mine gestul ei de a veni la mine acasa atunci cand am fost urmarita de niste femei de etnie roma (in clasa a 10-a) si faptul ca nu a plecat pana nu m-am linistit, au cantarit mult. Sfaturile ei mature din perioada liceului si calmul ei, o face si o va face cea mai buna prietena. Tepe mi-am mai luat si eu, dar pe adevaratii prieteni te poti bizui la nevoie, eu asa vad lucrurile. Eu sunt genul de om, care daca e sunata la 12 noaptae de un prieten care are nevoie de ajutor, imi iau masina si plec sa-i dau o mana de ajutor, desi stiu ca nu multi sunt asa. Am avut parte si de surprize frumoase. De exemplu, cand am avut accident de masina, am sunat un prieten si s-au strans 10 ca sa ma sustina. Lucruri care pentru altii par minore, pentru mine conteaza. Capul sus, oameni cu caracter mai exista, poate nu i-ai intalnit tu 😛
Si eu mi-am raspuns in minte ca nu am nici un/o prieten-a. Esti bun atata timp cat lasi pe celalalt sa profite de tine, cand pui piciorul in prag, „prietenii” dispar rapid din peisaj … Asa ca de „din astia” n-am nevoie, se gasesc la orice colt de strada.
Eu iti raspund sincer Criss, nu am nici un prieten, amici poate da, insa prieteni nu. Stiu prin ce se defineste cuvantul prieten si ce ar trebuii sa fie un prieten si pana acum nu am nici un prieten. Singurii mei prieteni sunt familia mea , cei pe care ma pot baza in orice siyuatie, cei care ma asculta mereu. cei care ma iubesc neconditionat si nu imi cer nimic niciodata in schimb. Ei sunt adevaratii prieteni.
In ziua de astazi o prietenie trebuie intretinuta ca o relatie de iubire, cu bani, fidelitate si incredere….insa ce te faci daca pretenul/prietena nu procedeaza la fel…? Raspunsul este…stai fara prieteni.
Ai avut momentul tau de introspectie dramatica observ. Stai chill ca trece, si eu patesc de multe ori sa ma intreb unde imi sunt prietenii cand am nevoie de ei si uita asa in decurs de un an de cand sunt acasa cu Bibi s-au dezvaluit singuri: am o singura prietena (cea mai buna prietena), si un singur prieten (Sotul meu). Asadar constat ca si tu stai cam tot asa: o prietena: mama ta si un prieten: sotul tau. Stiu ca vei zice ca ei nu se pun dar iti eu ca se pun. Ca un sot si o mama nu poti fi fara sa fii si prieten(a). Asa ca „grandmother of all zuzas” trage aer in piept, asteapta sa iti treaca starea si revino cat de curand la sentimente mai bune ;*