Tom si Jerry in familie

Acum vreo saptamana, m-am dus in vizita la verisoara mea. Mamaie sta la ei pentru ca au mai mult spatiu dar merg frecvent sa o vizitez si sa ii duc ce mai are nevoie. Cu doua sacosi dupa mine, ajung la etajul 5, ma asez in fata apartamentului si las sacosile jos ca sa sun la sonerie. Trag aer adanc si, in momentul ala, aud hohote de ras din apartament. Radea inclusiv mamaie. Asta era ceva nou. Cred ca sunt ani buni de cand n-am auzit-o razand. Sun, mi se deschide si intru.

Imi salut verisoara care ma pofteste inauntru si ma intreaba daca nu vreau sa mergem in bucatarie ca in sufragerie mai dureaza putin pana se termina Tom si Jerry. Care va sa zica la asta se uitau si radeau. Musai sa merg in sufragerie sa vad treaba asta cu ochii mei. M-am asezat pe un scaun mai in spate ca sa nu deranjez si sa nu intru in „cadru”. Era cat se poate de real: televizorul era pe Boomerang TV si Tom si Jerry se alergau in stilul lor caracteristic, distrugand casa in care locuiau. Rania, nepotica mea de 5 ani, era tolanita in canapea cu telecomanda in mana. La capatul celalalt al canapelei, mamaie invelita cu ilicul ei gri, nu-si ia ochii de la televizor. Radu, sotul verisoarei, servea un ceai in fotoliu, mentinand ochii deasupra canii mari, sa nu rateze nici o faza din serialul de desene animate. Jerry ii pune piedica lui Tom care se infige intr-o grebla. Parca simteam durerea. Exact ca in copilarie, cand il vedeam suferind fiindca i se daduse cu un ciocan in cap sau fusese intepat cu furculita si tipa infundat, fara sa dea drumul „pe sonor”, simteam ca ma sufoc de durere odata cu el si ca imi vine sa urlu. Mamaie e putin speriata si Rania o linisteste:
– N-ale nimic, mamaie, ia sa vezi ca se inloseste pusin, sale in sus si apoi alealga ial. Nu se lasa el pana nu il plinde pe solicel. N-ai vazut ca in fiecale seala e la fel? Mie mi-a spus mami a mea ca nu e adevalat ce se intampla, e doal un desen animat si nu ii doale.

Fix asa: Tom isi revine miraculos si ii sfaraie picioarele pe sub mobila din sufragerie. Il prinde, il strange bine in pumn si deschide pumnul putin si cu mare grija sa nu il scape. Un pumn in ochi il trimite direct in tavan, din tavan se infige in frigiderul pe care il darama, trece prin dulapul din care sparge toata vesela apoi aterizeaza pe masa, fix in placinta. Toata lumea rade cu pofta, inclusiv eu. E momentul in care intra gospodina, Tom isi ia putina bataie si Jerry rade pe saturate din „cameruta lui”. Episodul se termina. Atunci am indraznit sa salut, sa imi strang nepoata in brate si sa o pup pe mamaie.
–  Iti place si tie Tom si Jerry, mamaie? o intreb eu.
– De ce sa nu-mi placa? Au asa culori frumoase si fac atatea nazdravanii, mai ceva ca voi cand erati mici si e imposibil sa nu rad la desenele astea. Nici nu trebuie sa citesc ca sa fiu nevoita sa port ochelarii. De cateva seri ne uitam toti la Tom si Jerry.
– Si tu varule? imi intoc privirea catre Radu.
– Pai io ce am? Vin de la munca, mancam si apoi, daca tot mi-au luat telecomanda, m-am dat pe brazda si ma uit si la desene. In prima seara am fost tentat sa ma duc in dormitor sa ma uit la altceva. Dar a fost de ajuns sa vad doua secvente care mi-au adus aminte de cat radeam cu frati-miu in copilarie la Tom si Jerry si m-a prins fenomenul. Cred ca de ani buni n-am mai ras asa cu pofta si nu m-am mai simtit asa relaxat.
– E momentul nostru de liniste si relaxare, completeaza verisoara. Eu obisnuiam si inainte sa ma uit la desene animate cu Rania. Fiindca inca micuta, e nevoie sa ii explic unele lucruri ca sa faca diferenta intre realitate si fictiune, sa inteleaga ca nu trebuie sa incerce cu prietenii ei ceea ce e haios si interesant in desene animate. Stiu ca lumea spune ca nu e bine sa ii lasi pe cei mici la TV dar nu sta mult. In plus, e o lume colorata, agitata, o lume in care se simte bine si din unele seriale chiar invata multe lucruri. Faptul ca ea imita personajele preferate si eu o indrum si am grija sa imite doar comportamentele care nu ii sunt daunatoare, eu il consider foarte educativ. La Tom si Jerry sunt mai mult glume si sicane decat comportamente cu adevarat violente; micutii astia doi nu se jignesc si uneori chiar isi poarta de grija unul altuia.

De la Rania am aflat ca ei ii place Tom si Jerry cel mai mult. Ii place ca soricelul desi e mai mic, e mai istet si il invinge pe Tom de multe ori. Cred ca cei mici tin mereu cu personajele mici; si eu cand eram mica tot cu Jerry tineam si aveam impresia ca el e victima si l-as fi batut cu mana mea pe Tom daca il prindeam. Ii place cum intorc ei casa cu susul in jos si i se pare amuzant. Dar stie ca ea nu trebuie sa faca asa.

De cand ii vizitez, nu i-am gasit niciodata asa veseli si relaxati. Mereu erau separati: Rania cu papusile ei, mami la TV, mamaie in bucatarie si tati la meci in dormitor. Asa mai zic si eu familie unita si fericita! Se relaxeaza petrecand timp impreuna, timp care pentru unii inseamna distractie cum n-au mai trait de mult, pentru altii prilej sa isi educe copiii intr-un mod placut. Totul pentru ca Boomerang, odata cu schimbarea logo-ului si-a schimbat si scopul si a devenit din televiziune pentru copiii, televiziunea serialelor de desene animate bune de vazut in familie. In orice familie. Inclusiv eu cu sotul meu am inceput sa ne uitam seara la Tom si Jerry. Vroiam sa stim daca numai noi suntem „defecti” si ne uitam la desene animate, asa ca ne-am intrebat prietenii de pe facebook si am aflat ca sunt foarte multi adultii care se uita la astfel de seriale pentru ca le plac, ii relaxeaza si le aduce aminte de copilarie.

Jumatate dintre prietenii intrebati ce serial de desene de pe Boomerang il considera a fi cel mai potrivit de vizionat in familie au raspuns „Tom si Jerry”. Daca si voua va plac motanul Tom si soricelul Jerry, ii gasiti in fiecare zi pe Boomerang TV. Cu cine tineti? 😀 .