Nu, nu e inca o postare despre cainii mandanezi pe care oamenii ii ucid zi de zi in numele sigurantei copiilor lor, fara sa ceara si eutanasiere medicilor care le lasa copiii sa moara cu zile. E ceva personal de data asta. Aveam un caine, de mai bine de 15 ani. Acum 15 ani, pasise cu negrul in viata, cand avea numai vreo 8 saptamani, a cazut cu labutele intr-o groapa unde se arunca boasca fierbinte la tuica, dar cu unguent de galbenele facut de bunica in casa l-am salvat. A trait o viata chinuita, in lant, la tara, ascultand si tinanad capul plecat pentru o bucata de paine si o cana cu apa. Nu pentru ca ar fi fost niste oameni saraci ci pentru ca oricata mancare pentru caini le-am fi dus, asa stiau ei ca un caine trebuie sa manance paine. Nici nu mai conteaza asta. In felul lor, l-au iubit. Iar noi, cei care il vizitam cand veneam de la Bucuresti, il iubeam si mai mult.
De vreo doi ani, a inceput sa dea semne de oboseala. A fost lasat liber prin curte pentru ca de acum nu mai putea alerga dupa gaini. Si-a dus batranetea cat de cat linistit pana acum o saptamana. Atunci i-a aparut o rana in zona posterioara, pe care s-au pus muste si in doua-trei zile facuse deja viermi si era cum se spune „carne vie”. Ne-am dus sambata la tara special pentru el, sa il ajutam cumva. Asistenta veterinara il consultase deja si spusese ca nu mai e nici o sansa(nici macar nu a avut vreo tentativa sa il curete la rana).
Cand am vazut cum arata rana si cat suferea, am decis ca nu are sens sa il chinuim pentru ca oricum e batran si sunt slabe sansele sa scape. Am solicitat acelei asistente sa il eutanasieze. Ni s-a spus ca nu se poate ca nu are voie sa faca asta. Vroiam sa ii curmam suferinta. Plangeam de fiecare data cand auzeam vaitandu-se, simteam ca ma ustura inima si ma sufoc, simteam ca urasc toti oamenii. Nu pricep pentru ce trebuie sa se chinuie atata un caine care n-a muscat, n-a injurat, n-a omorat pe nimeni.
La cabinetul veterinar din satul vecin, inchis pana marti. La cabinetul medical din comuna alaturata, avem medic dar nu are voie el ca nu stiu ce hartie nu are. Am ajuns disperati pana si la un vanator pe care l-am implorat sa il impuste. Nici asta nu se poate. Sa le ia naiba de legi: astia omoara zilnic sute de caini sanatosi si eu nu pot sa scap de suferinta un caine care nu mai suporta chinul?
L-am ajutat si nu o sa spun cum: Florica a plecat la cer, acolo unde nu mai are rana si nici nu mai cerseste din ochi o coaja de paine. Dar imi doresc sa moara in chinuri toti dobitocii care fac legi in tara asta! Il rog pe Dumnezeu sa ma ierte daca am gresit ajutandu-l sa plece mai repede si sa aibe grija de el sa fie vesnic fericit acolo sus pentru ca stiu sigur ca 99,99% din animale vor merge in rai, acolo unde multi dintre noi nu vom ajunge sa vedem nici poarta, pentru ca nu meritam, pentru ca animalele sunt mai umane ca noi.
