La jumatatea competitiei, eu ma retrag. Am lasat articolele pe blog pentru ca e vorba de munca mea si nu vreau sa o sterg dar am sters deja linkurile catre sponsori. Poate ca nu am trafic pe blog si nici prea mare influenta in mediul online, dar nici nu accept bataia de joc. De ce sa mai pierd timp inca o luna, tesand povesti si corectandu-le, pentru niste oameni care nu stii ce vor si ce apreciaza. Unii imi vor spune ca, daca am fost nemultumita, trebuia sa fac contestatie. Nu am facut contestatie in viata mea, nici macar cand pentru cateva sutimi nu am intrat la sectia unde vroiam la facultate, insa Dumnezeu a avut grija si tot acolo am ajuns.Am vazut inghesuindu-se la contestatii oameni care nu au habar de gramatica limbii romane. Aici nu vorbesc despre gramatica academiei, de abilitatea de a trece un substantiv prin toate cazurile limbii romane, ci de a sti unde se scrie „sau” si „s-au”. Din start, oamenii care nu stiu asta nu au ce cauta acolo. Eu, daca as fi in postura de jurat as da „doi din oficiu”, cum zicea diriga, si i-as chema in toamna. Asa sunt eu, mai rea.
Poate ca nu excelez la capitolul creativitate si asta imi asum. Dar am citit multe articole dragute care raman tot in coada, unde stau si eu. Am senzatia ca e fix ca la scoala cand toti profesorii vad numai note mari la un elev, nici unu nu ii da nota proasta sa nu ii strice media. Altfel, mi-e greu sa cred ca toti juratii apreciaza acelasi stil si aceeasi maniera de a scrie. Nu am nimic cu nici un participant; consider ca sunt multi oameni talentati, mult mai talentati decat mine si ii felicit. A fost ultimul an in care m-am mai inscris aici, sperand ca de data asta va fi altfel. Mereu va fi la fel. Aaa, si inca ceva, eu daca as fi jurat si m-as intretine la glume pe grup cu participantii, automat as da ceva in plus la notare alora cu care m-am hlizit pe acolo. Punct.
