La mine in familie bat clopote de nunta. Soacra mare, in persoana matusa-mii, deja are atacuri de panica la gandul ca nu o sa iasa totul perfect. Dar si noi avem deja dureri de cap din cauza amintirilor de la propria ei nunta pe care nu mai conteneste sa ni le expuna. Auzi la ea, ca la ce le trebuie fotograf profesionist si rochie de mii de lei? Doar nu o crede ca mai suntem in vremea ei. Haideti sa va arat ceva dar sa nu ma spuneti.
Poze de la nunta Marioarei. Alte vremuri, alte obiceiuri. Patruzeci de ani de atunci? Poza neclara, zici? Pai nu mi-a povestit mie mama ce hal de poze a facut unchiu Petrica? Avea el un aparat, bun la vremea aia. Acum e piesa de muzeu in barul varului. Dar de la avea un aparat bunicel la a te crede fotograf de evenimente e cale lunga. Mi-a povestit mama ca in biserica, la momentul punerii verighetelor, fotograful amator si-a lasat aparatul sa se stearga de tranpiratie. Nu asa se face!
Iete ce frumos stau ei la poza parca asezati la zid gata de executie. Asa era si moda dar nici fotograful nu era prea dezghetat. Ce sa ceri de la o nunta simpla la tara, in cort?
Iar asta era rochia de mireasa. Scuzati imaginea, e putin patata. Nu e tocmai recenta. Nu cunosc tendintele in moda de la 1975 dar chiar de ar fi fost o rohie frumoasa, nu a fost imortalizata suficient de bine. Sa fie de vina tehnologia e foarte probabil si asta dar eu am mai vazut poze de la nunti din perioada aceea si parca aratau mai bine. Dar pentru asta trebuie programare la fotograf si sa te cari cu tot alaiul dupa tine la studio.
Gata, ca ne pierdem in amintiri! Dupa discutii seculare care au durat zeci de minute, intre miri si cuscri(mai mult decat de cosmar), in sfarsit a inteles toata lumea ideea: suntem in 2013 si Mimi nu are de gand sa isi ia rochie din Obor si nici nu se mai marita daca e vorba sa faca poza vreun var.
S-au schimbat multe. Pornind de la mediul in care facem nunta. Adio cort si sarmale la tuci. Acum o facem la local, multa lumina artificiala sau colturi insuficient iluminate. Daca vrem amintiri frumoase avem nevoie de fotograful care prinde toata esenta in cutiuta lui minunata. Invitatilor nu le mai place sa fie aliniati cu rigla la poza. Se prefera instantaneele care vor face deliciul serilor in care mirii isi vor perinda amintirile.
Nici obiceiurile nu mai sunt aceleasi. Si cele noi sunt la fel de frumoase ca cele vechi si trebuiesc surprinse in detaliu pentru ca si varul meu sa isi aduca aminte cu drag de cum i-au furat mireasa si a platit ca sa nu o mai aduca inapoi(ca asta a promis ca face). Am trecut si noi de la fotografi alb-negru la cea color si peste ani nu o sa se mai contrazica nimeni dandu-si cu presupusul daca rochia soacrei mici era verde sau albastra.
Si daca tot vorbim despre vestimentatie, Mimi si-a ales o rochie de mireasa mai mult decat frumoasa. E drept ca o sa o pastreze dupa nunta dar are nevoie de fotografii care sa suprinda in detaliu rochia si accesoriile alese. Nu degeaba face paguba in portofelul mirelui.
Onorata matusica, baiat ai vrut, baiat ai avut! Acuma pune mana de fa nunta ca la carte, plateste nurorii rochia aleasa si ia de aci’ un numar de telefon al unui specialist in foto video nunta Bucuresti si te programeaza. De aici incolo treaba e facuta. Numai ai grija sa te imbraci frumos si sa nu iti uiti placa acasa ca sa dai bine la poze ca fotograful asta prinde tot, mai ceva ca paparazzi aia de ii urmaresti matale!
