N-am sa uit niciodata prima zi de scoala. Chinul a inceput inca din seara de ajun. Chiote si tipete la taiat de unghii si curatat cu burete tatuajele ce ma impodobeau(de la gumele de mestecat la care aveam interzis). A doua zi am facut cunostinta cu ceva ce m-a chinuit in urmatorii 16 ani de scoala: ceasul desteptator. Spalat pe fata rapid si ti se impinge sub nas un sanvis din care abia apuci sa musti de doua ori ca te trezesti tarat sa te imbraci. Vai, dresul asta imi da mancarimi de piele si bretelele astea simt ca ma sufoca. Nu trage asa de parul meu! La ce imi folosesc chestiile astea albe de mi le-ai pus pe cap? Hai fii serioasa: cutia asta asa grea vrei sa o car eu in spate? De ce pantofi de lac? Unde sunt adidasii mei? Si am plecat…..
Scoala era la doua strazi distanta dar mi s-a parut cel mai lung drum din viata. In drum mai vedeam si altii ca mine care mergeau precum vitelul la taiere. Altii, mai mari erau veseli nevoie mare. Musai ca facusem eu ceva de ma pedepsea in halul asta. Nu stiam ce dar eram sigura ca mama nu ma mai iubeste. Ce aglomeratie in curtea scolii! Dupa ce ca eram suparata, mi-a mai pus si un buchet de flori in mana de parca de flori imi ardea mie.A vorbit o doamna mai „babana” si cand a terminat am crezut ca mergem acasa. Da de unde? A venit o doamna(era draguta si tinerica) si ne-a luat la rand de ne-a gaurit uniformele cu cate un bold cu un carton cu pisicuta desenata. A zis ca asa o sa ne recunoasca mai usor in fiecare zi. Mamaaaaa, in fiecare zi o sa vin aici? Ne-a dus intr-o sala de clasa si ne-a asezat in banci. Ne-a dat niste chestii dragute cu poze care, mai tarziu cand am aflat ca sunt abecedare si ca trebuie sa le buchisim, nu ne-au mai placut.Singurul lucru bun e ca doamna aceea care ne luase de afara e tare draguta si purta un pulover galben haios. In rest….simteam ca e sfarsitul lumii. De fapt, era doar inceputul…
