Se zice ca fiecare are cate o „pasarica” la cap. Eu am un stol. Sau li se mai spune „pitici pe creier”. Una din cele mai deranjante probleme ale mele este ca nu pot adormi decat in doua moduri: cu dopuri in urechi sau cu televizorul pornit. E boala grea. Nu ma mai fac bine.
Ma gaseam acum o saptamana la tara la bunicii mei. N-am mai ramas de mult acolo peste noapte. In odaia de oaspeti, televizor nu. Noroc ca, parca simtisem eu ca e posibil sa prelungim sederea peste noapte si am luat laptop-ul. Un stick de internet mobil, aruncat si el la repezeala in geanta, a fost salvarea mea. O camera intunecata, iluminat stradal inexistent. Parca din pod se aude un soricel. Sa fie mic? Sa fie mare? Consoarta sforaie. Ah ce n-as da pentru niste dopuri de urechi acum. Norocul cu internetul meu din cutiuta. Ma rugam la Dumnezeu sa nu se innoreze afara si sa raman cu o singura liniuta neputincioasa de semnal. Dar soarta a tinut cu mine. Mi-am cautat rapid niste povesti pe tovarasul Google si am adomit in linistea „Amintirilor din copilarie”. Ca un fel de unica legatura cu prezentul, laptop-ul, sunetul coolerului si vocea care imi spunea povesti, erau singurele lucruri care ma faceau sa ma gandesc ca sunt acasa.
Sa trag concluzia ca intenetul mobil e cel mai bun prieten al omului? Poate parea deplasat, insa, cand bunicii dorm, sotul pufaie si sfoaraie si soarecii din pod te fac sa te gandesti la tot ce poate fi mai rau (mai ales daca ai imaginatie bogata ca a mea si deja debitezi filme horror), nu-ti ramane decat internetul mobil ca sa iti alungi frica si sa il aduci pe Mos Ene. Asa ca, daca te simti pierdut, gaseste inspiratia in tot ce te inconjoara cu internetul mobil de la Orange!
