Nemultumita de calitatea seriviciilor furnizate de UPC, si aici ma refer atat la viteza de care beneficiam la internet, cat si de asistenta tehnica oferita, la preturi destul de mari, am crezut ca fac o mare treaba daca trec la RDS. Zis si facut. Am pus punct colaborarii cu UPC dupa 4 ani si am semnat cu gigantul concurent. Tare rau am facut. Problemele se tin lant si absolut nimeni nu le rezolva, iar viteza la net n-a crescut cat sa ma dea pe spate.
Inca de la data instalarii, m-am umplut de nervi. Au venit frumos si au tras cablurile, au montat o cutie pe nume decodor, mi-au tras un cablu in fundul televizorului si au dat sa plece. Pai, stati putin ca eu am semnat pentru digital. De parca asta conta. Nu aveau pe stoc aparatele respective, asa ca am beneficiat de digital abia dupa o saptamana in cursul careia sotul meu a tot umblat prin diverse caserii si puncte de vanzare RDS. Acum am digital.
A urmat episodul cu vrut internet wireless in casa. Furnizorul nu monteaza routere wireless desi la semnarea contractului ni se spusese ca exista aceasta posibilitate. Trecem pe asta si ne cumparam un router. Avand mici probleme de setare am incercat sa luam legatura cu departamentul tehnic dar nu ne-a ajutat nimeni cu nimic pentru ca nu e produsul dumnealor si nu ii priveste. Dupa ore de nervi l-am setat si p-asta. Gata si wireless.
A mai ramas o problema si pe asta chiar nu avem cum sa o rezolvam. Lipsa stickului pentru internet mobil. E lipsa mare pe stoc si cu toate acestea oamenii semneaza contracte pe banda rulanta, promitand ca stickul vine in 2 saptamani. La mine au trecut 2 luni si jumatate de la instalarea serviciului si inca nu detin acel stick. Ti se spune clar ca nu poti rezilia contractul pentru ca este specificat ca echipamentele se ofera in limita stocului disponibil. Am cunostinte care au semnat un contract mult dupa data la care am semnat eu, si are stick-ul. Cum se acorda ele si cui? Asta doar furnizorul lu’ peste stie. Cert e ca eu platesc ceva ce nu primesc. Frumos la Bucuresti, nu?
