Permiteti sa ma prezint: Cristina, nascuta si crescuta in Bucuresti! Suficient pentru cartea mea de vizita. Pe principiul „rau cu rau dar mai rau fara rau”, exista momente cand imi vine sa dau bir cu fugitii si sa plec departe de capitala atat de aglomerata si prafuita dar imi revin repede si imi dau seama ca , desi mi-ar placea sa am o casuta la tara , personalitatea mea nu e cladita de asa natura sa ma simt fericita si implinita acolo. Asa ca, nu-mi ramane decat sa fac abstractie cat pot de partile proaste ale micului Paris si sa ma bucur de ceea ce imi poate el oferi.
Din punct de vedere arhitectural si cultural, Bucurestiul meu are ce sa iti ofere. Iti prezint prima data un filmulet si revenim la discutii pe baza lui.
Gica Petrescu isi canta Bucurestiul iubit, iar cel care a realizat acest colaj, cred ca inclus cam toate atractiile turistice ale Bucurestiului. Aceleasi bulevarde pe care parintii nostri se plimbau cand erau mici, pe alocuri modernizate si prin alte parti lasate in paragina, dar fiecare coltisor are frumusetea lui. Un Ateneu Roman in care s-au investit ceva bani dar cu care ne mandrim, o cladirea a Operei Romane cu un parculet extrem de bine amenajat, Palatul Cantacuzino – un moment baroc strajuit de doi lei de piatra, biserici (Stavropoleos) si hanuri (Manuc) incadrate perfect in peisajul bucurestean. Tot din trecut ne-au ramas Arcul de Triumf si Biblioteca Centrala Universitara (transformata intr-una cat se poate de moderna), locuri in care nu poti sa nu indemni un viztiator sa mearga. Casa Poporului sau Palatul Parlamentului este unul dintre cele mai cautate obiective turistice din capitala, o cladire impresionanta prin marime si decoratiuni interioare, unul din locurile in care s-a scris si se scrie istoria.Vrei o doza de cultura, muzeele si teatrele noastre iti stau la dispozitie ( Muzeul de Istorie, Muzeul Taranului Roman, Teatrul National, a carui fatada e in plin proces de renovare). Simti nevoia sa respiri aer de Bucuresti, parcurile te primesc si ele , modernizate pe masura posibiliatilor (Tineretului, Herastrau, Cismigiu sau un parc Carol cu o imagine mult modificata in bine, in ultimii ani).
Multe ar fi de spus despre locurile de vizitat din capitala noastra si multe sunt de imbunatatit. In ultimii cativa ani, autoritatile incearca sa infrumuseteze peisajul prin oaze de iarba si floricele amplasate uneori de-a lungul liniilor RATB. Intersectia de la Obor m-a uimit atat de frumos transformata, nu mai seama cu cea de acum 5 ani, iar sectorul 4 , in care am copilarit, prin investitii si ideile primarului, arata mai bine ca niciodata. De multe ori eforturile sunt zadarnicite de „anumiti” locuitori care decid ca le trebuie o floare acasa sau ca o bucata din gardul amplasat de primarie, ar sta bine la ei in gradina. Orasul se vrea din ce in ce mai curat; mie chiar mi se pare ca diferenta este mare fata de cum era acum 1 an, mai ales in zonele pe unde ma plimb eu, respectiv sectoarele 4, 5 si 6. Chiar si locuitorii par sa fi invatat la ce folosesc cosurile de gunoi! Poate fi asta si un rezultat al tuturor actiunilor de voluntariat desfasurate in ultimii ani.
Cand imi place Bucurestiul cel mai mult? Cand e gol. ador sa ma plimb prin Bucuresti de Paste .de Craciun sau de 1 Mai, cand bucurestenii fie se dau dusi prin provincie , fie lenevesc in casa.Daca trag linie si adun, pentru o capitala europeana, Bucurestiul nu e deloc cum ar trebui sa fie : praf, emisii de CO2 peste limita respirabila, intr-o persioada in care vorbim de orase si capitale verzi. Dar ceea ce pierde la capitolul verde castiga in materie de cladiri. Bucurestiul ofera mai degraba cultura si istorie dar trebuie sa inteleaga ca fara un aer curat si fara spatiile verzi in care administratia nu vede decat sursa de venit, Bucurestiul in sine ar putea deveni istorie.
Eu atata stiu : daca tu te-ai numi Paris iar pe mine lumea m-ar numi Micul Paris, eu as face tot ce imi sta in puteri sa merit acest nume!
