A fost odata ca niciodata, in vremuri de criza, intr-o tara mai saraca a Uniunii Europene, un Patron de lanturi de restaurante care avea 3 fii. Acesta avea un frate, proprietar de firma de IT, pe care il pricopsise Dumnezeu cu 3 fete ca niste flori. Cei doi frati, despartiti de lipsa de timp, nu se mai vazusera de mult timp si nu isi cunoscusera niciodata nepotii. Isi traiau viata agitata separat, pana intr-o zi, cand, IT-istul isi suna fratele, marturisindu-i ca mare durere il apasa.Pensia ii batea la usa si el nu avea un baiat sa ii lase pe mana afacerea, caci nici una din fetele lui nu se aratase interesata de problemele firmei.Isi ruga fratele sa ii trimita pe cel mai priceput dintre baietii lui, pentru a-l lasa responsabil de intreaga afacere.
Nici nu apucara bine sa inchida telefonul, ca omul nostru isi chema la el pe fiul mai mare si ii spuse care e problema. Acesta se arata extrem de bucuros si ii spuse tatalui ca se porneste degraba la drum, numai sa ii dea limuzina din parcare ca sa ajunga mai repede la munca si un card pentru benzina. Se urca la volan, si porni increzator, insa dupa o ora de stat in trafic pe la semafoare, se intoarse rusinat la tatal sau, spunand ca treaba aceasta nu e pentru el.
Veni randul fiului mijlociu, care ceru si el bani, dar nu de benzina, ci de abonamente. Isi facu abonament pe toate liniile RATB si la Metrou si porni catre unchiul sau.Dar, in aglomeratia din metrou, tanarul suferi un atac de panica si se intoarse acasa la fel de rusinat ca fratele sau. Mahnit ca ci doi fii mai mari nu izbutisera in incercarea lor, tatal il chema la el pe mezin.Acestuia i se spunea White-Knight, pentru ca era userul lui pe un server de CS. Ii explica cum sta treaba si il intreba de ce are nevoie. Dupa ce se gandi ceva vreme, mezinul ceru niste bani dar nu ii spuse pentru ca are nevoie de ei. White-Night dadu un search pe Google cu „biciclete ieftine” si isi comana un Ideal de oras, second hand.
A doua zi, dimineata, Knight porni la drum; se urca in saua bicicletei , potrivi pedala , schimba vitezele si pe-aci ti-e drumul.La o trecere de pietoni, se intalni cu o batrana , care, venea cu plasele incarcate de la piata si abia mai mergea. Se gandi ca era destul de tarziu, dar nu putea sa o lase pe batrana, asa ca o ajuta sa ajunga cu bagajele acasa. Aceasta ii multumi si ii spuse ca oricand va avea nevoie de ea, il va ajuta. Isi lua ziua buna si porni la drum din nou pedaland. Ajunse intr-un final la firma unchiului sau , si isi parca cu grija bicicleta, apoi porni linistit spre birou. Dupa interviu, semna contract pe o perioada de proba de 30 de zile, cu un salariu nu prea mare, dar asta il facea fericit.Si astfel, isi incepu treaba la noul lui job.La doua zile de la angajare, veni si prima proba; unchiul ii ceru sa faca o pagina web cum nu mai vazuse nimeni, pentru a-si demonstra talentul.Se tot gandi dar nici o idee nu ii venea, asa ca iesi din cladire, incaleca pe bicicleta si porni pe aleile parcului.Peisajul si fetele frumoase, iesite la plimbare, in fuste scurte, il inspirara si , odata intors la birou, realiza o pagina de mai mare dragul sa navighezi pe ea.
Multumit de munca nepotului, unchiul radea pe sub mustati, insa ii pregatea o noua proba.Deodata tristetea il cuprinse si isi aduse aminte de fata lui cea mica, pe care un golan o rapise, si de care nu mai stia nimic de jumatate de an. Il chema pe Knight in biroul lui si ii dadu o noua tema: sa faca cum o stii mai bine, sa rascoleasca motoarele de cautare in lung si in lat, cu cautare dupa nume sau dupa poza si sa ii gaseasca fata.In zadar o tot cauta cateva zile, ca nici un indiciu nu gasi.Insa, intr-o dimineata, cu 3 zile inainte de 1 mai, in timp ce se indrepta cu Idealul lui spre munca, se intalni cu batrana pe care, in urma cu ceva vreme o ajutase. Se dadu jos de pe bicicleta si cu lacrimi in ochi ii povesti de ce era trist. Ii arata o poza cu verisoara lui si mare ii fu mirarea cand batrana ii spuse ca pe aceasta fata o cunoaste.O vedea adesea la fereastra unui apartament din blocul de vizavi, si nu stia cine este si de ce plange mereu, dar nu ii trecuse prin minte ca biata fata fusese rapita.Knight se arunca pe bicicleta, schimba vitezele si porni degraba sa o elibereze pe fata.Chema in ajutor politia si cu ajutorul lor patrunse in „turnul” unde domnita era inchisa.O imbratisa si ii spuse ca este varul ei , apoi multumindu-i batranei, isi aseza verisoara pe cadrul bicicletei, apoi incaleca si el si bicicleta ii purta ca gandul spre casa unchiului sau. El pedala fericit iar ea se bucura de peisajul strazilor pe care nu le mai colindase de mult .Cata bucurie, si lacrimi de fericire. In cinstea reintoarcerii fetei lui dragi, unchiul ii oferi postul de director la firma si un salariu de zile mari , iar restul angajatilor beneficiara de o vacanta de 1 mai platita de firma.
Si ma suii pe bicicleta si va spusei o poveste defecta ; si incalecai pe o sa si va dusei in lumea mea.
