Doua buchete de mireasa si un socru mare pe cale sa se „marite”

Mie nu prea imi plac nuntile, poate si pentru ca sunt evenimente mult prea regizate, conduse din umbra de vreo soacra mare capoasa, dornica sa le spuna tuturor cum sa stea, cum sa zambeasca, cand si ce sa faca. Mi se pare stresant sa isi spuna cineva tot timpul ce sa faci, „hai, repede, ca trebuie sa rupem turta”, „hai, ca asteapta lumea sa facem bradul”, „hai sa facem si obiceiul cutare ca asa se face”. Zau? Pai cine se marita azi? Tu sau eu?

Uite, o nunta care mi-a placut mie la nebunie, nunta lui Mimi si a lui Bogdan, o nunta fara regii sau momente impuse, la care totul a decurs normal si natural, fara obiceiuri dictate, tinute fara a li se mai sti insemnatatea. N-a fost nunta perfecta, la care viseaza cei carora le place sa planifice totul pana in cele mai mici detalii si sa se tina de un program strict. A fost petrecerea de nunta la care toti s-au simtit minunat si s-au distrat. Multa vreme s-a vorbit numai cu zambetul pe buze despre nunta lor si despre niste momente cu adevarat delicioase din cadrul acestei petreceri. N-ai cum sa nu-ti amintesti farsa facuta de varul mirelui, care a comandat un tort de carton imbracat in frisca si a platit un ospatar sa cada peste el, sau de imaginea socrului mare, cu buchetul de mireasa in mana, exclamand fericit ca se va marita curand.

Era un buchet de de flori superb, din crini albi parfumati, trandafiri mici, rosii, catifelati si gingasa floare a miresei, un buchet care i s-a potrivit perfect miresicii minione si subtirele, imbracata intr-o rochie tip sirena, din dantela alba fina. Nu avusese nevoie de prea mult timp sa isi aleaga preferatul din zecile de buchete de flori pentru mirese, pe care le vazuse. Crinii si trandafirii sunr florile ei preferate. Era unul din cele mai frumoase buchete de flori pentru mireasa, o combinatie de flori de trei marimi diferite, impletind albul cu rosul, o combinatie care atrage intotdeauna priviri si starneste admiratia, un buchet care a imprastiat miros divin de crini intreaga zi. 

Singura ei problema a fost ca isi dorea sa respecte obiceiul nou, de import, al aruncarii buchetului dar ar fi vrut sa poata si pastra buchetul, ca amintire a zilei in care a fost printesa. Primul sau gand a fost sa isi comande doua buchete de mireasa si asta a si facut. Cei de la floraria online FloriCuDrag,ro i-au pregatit doua buchete superbe, identice si le-au livrat chiar in ziua nuntii. Unul din ele a ramas acasa si al doilea a insotit-o pe mireasa peste tot in ziua nuntii sale. completandu-i perfect tinuta impecabila, romantic si usor sfioasa. Majoritatea domnisoarelor au admirat buchetul miresei si „i-au pus gand rau” sa il prinda cand va veni momentul aruncarii buchetului. 

Iata ca sosise momentul asteptat: fetele se aliniasera cu fata catre sala si cu spatele la ringul de dans, toate pregatite sa se arunce dupa buchetul miresei. Care este semnificatia prinderii acestui buchet, dincolo de pasiunea femeilor pentru flori? Se spune ca fata care il va prinde ca avea noroc si chiar ca se va marita curand. Nu se specifica nicaieri daca previziunea este valabila si in cazul celor care il prind pentru ca isi impun asta si fac totul ca sa ajunga la el sau doar pentru fetele carora soarta le pune, la propriu, buchetul de mireasa in mana. In orice caz, ele erau toate pregatite sa atace, unele se descaltasera chiar si de pantofi ca sa poata alerga sprintene in directia in care avea sa fie lansat mult doritul buchet de flori.

Mimi se intoarce cu spatele la ele si se pregateste sa lanseze buchetul in aer. Nu se antrenase pentru acest moment dar vazuse pe internet un filmulet in care mireasa aruncase buchetul prea incet si acesta cazuse fix in spatele ei. Stia ca trebuie sa il arunce cu forta si … l-a aruncat. Fetele aliniate precum fotbalistii in fata portii, au apucat doar sa il vada zburand dar nu si-au dat seama unde a ajuns. Se priveau mirate ca nu era in mana nici uneia dintre ele. Ca la un semn, isi intorc privirele spre spate, in zona ringului de dans. Socrul mare prinsese buchetul miresei. In dorinta de a-l lansa cat mai bine si a lasa sortii sa decida care va fi urmatoarea mireasa, Mimi a noastra aruncase buchetul peste „zidul” de domnisoare, riscand sa „aterizeze” in capul DJ-ului care sigur nu-si dorea sa se marite. Noroc ca socrul mare, portar amator in tinerete, nu-si iesise din mana si l-a prins la timp. Cu ochii veseli, afisand un zambet mandru, salta buchetul deasupra capului si exclama „Ma mariiiiiiit!” Toata lumea rade cu pofta iar buchetul ajunge din nou mana miresei.

Se reia momentul.  Se arunca buchetul. In „zid” e forfota mare. Fetele se imping unele in altele si se arunca dupa buchet dar el se incapataneaza sa cada la picioarele unei domnisoare in rochie rosie, lunga, cu spatele gol. Gratioasa si linistita, se apleaca si ridica buchetul miresei aranjand putin florile ravasite la contactul cu poseaua. Nu se luptase pentru el. Destinul a vrut sa fie al ei sau, poate, florile de trandafir isi dorisera sa ajunga sa atinga rochia ei simpla dar atat de frumoasa. Fata roseste putin si priveste catre masa de la care ii zambeste, in semn de acord, iubitul ei.

Mireasa si viitoarea mireasa se imbratiseaza trec la pozele de rigoare. Tipa in rosu ii sopteste „Stiu cat de mult ti-ai dorit sa poti pastra buchetul de nunta ca amintire. Imi pare rau ca e asa de <<sifonat>>” si Mimi ii raspunde vesela „Stai linistita, am un buchet de flori identic acasa. Mi-am cumparat doua buchete de mireasa. Sper ca, ce a mai ramas din asta, sa iti aduca noroc!”