Ce medic rău! Să nu dea el rețetă?!

Rar am scris eu de bine despre medici și mai mereu i-am compătimit pe pacienți. Uite că a venit și momentul ăla în care simt nevoia să articulez pacientul și să apreciez medicul. Care este contextul? Acela al oamenilor nemulțumiți că, după consultații și analize, deși se constată că au unele mici probleme de sănătate, medicul nu le-a prescris niciun medicament. Nu o singură dată am văzut asta. Chiar azi dimineață se plângea cineva, în sala de așteptare de la medicul de familie, că medicul său nu i-a prescris nimic pentru un nivel puțin scăzut al fierului.

Păi ce fel de medic este ăsta, domne’? Să lase el omul bolnav, cu glicemia 110 sau colesterolul 210, fără măcar 2-3 medicamente pe o rețetă? Este un medic bun, vă zic eu. Nu doar că nu ar trebui pus la zid sau pe lista cu așa nu, dar recomand să țineți bine de el pentru că medici care să nu se arunce imediat spre completat rețete sunt tot mai puțini. Majoritatea trăiesc doar pentru a recomanda medicamente sau suplimente, la cele mici semne că ceva ar fi neregulă. Chiar credeți că abuzul de medicamente face bine? Chiar merită să înghițiți pilule pentru orice, chiar și pentru câteva valori ușor crescute sau scăzute de una sau alta, depistate la analize?

Sunt aproape sigură că dacă aș fi intrat în discuție cu doamna nemulțumită de performanțele medicului său și as fi întrebat-o care a fost de fapt toată discuția din cabinet, am fi ajuns la punctul în care medicul i-a făcut niște recomandări. Poate i-a spus să mai reducă dulciurile și pâine, poate a sfătuit-o să mai taie din cafea, să mănânce mai des legume cu frunze verzi, alimente bogate în vitamina C sau ficat de pui, etc. Slabe șanse să i se fi zis că toate sunt bune, să meargă să-și trăiască viața în același stil ca până acum. Numai că aceste recomandări, dacă nu-s puse pe un formular special, cu parafă, semnătură, cod de boală și alte detalii de genul acesta, nu prea sunt luate în seamă de pacienți. N-au nicio valoare.

Tocmai recomandările alea ar trebui să le ascultăm mai des. Medicii care pierd 15 minute să-ți spună ce să faci și să nu faci, în loc să prescrie ceva în două minute, ar trebui pupați după părerea mea. Oare știe pacientul ce efecte are un medicament pentru reducerea colesterolului sau ce poate face, pe termen lung, cel mai cunoscut și utilizat medicament pentru scăderea glicemiei, atât de iubitul Siofor? Oare ști cât la sută din fierul din suplimente ajunge să se asimileze?

Ne-am învățat rău. Foarte rău. Una-două, fuga la medicamente. Totul se rezolvă cu o pastilă. La cea mai mică durere, luăm un Nurofen. La cea mai mică amețeală, avem lipsă de calciu și luăm un calciu efervescent. La prima dimineață de nas înfundat, începem o cură de paracetamol. La primul semn că ceva scârțâie, așteptăm salvarea din partea unui medicament recomandat de medic.

Avem nevoie să înțelegem că ce am pierdut singuri (sănătatea), ar trebui să luptăm și noi să recuperăm, nu să ne punem baza doar în pilulele prescrise de medic. La valori mari ale glicemiei și colesterolului, da, ai nevoie de ajutor și pe partea asta. Cel puțin pentru început. Dar ar trebui să schimbi și tu câte ceva pe ici-colo, prin punctele esențiale dacă vrei să-ți fie bine pe termen lung. Să fii conștient că de la o pastilă/zi introdusă azi poți ajunge rapid la un pumn de pastile/zi. Pentru că orice medicament luat face bine unei celule și rău altor șapte.