Unii se vaita ca nu au bani, altii ca nu au haine noi. Eu cel mai des ma vait ca nu am timp. Cand aud pe cineva ca imi spune ca se plictiseste, imi vine sa ii dau cu ceva in cap. Are timp prea mult inseamna de isi permite sa se plictiseasca. Mi-as dori macar vreo saptamana sa sufar si eu de plictiseala, in loc sa ajung seara sa plang de oboseala si inca sa nu fi terminat ce mi-am propus sa fac. Orice as face, nu imi ajunge timpul, parca cineva imi fura din el, anume ca sa imi faca rau.
Te apuci de ceva si cand termini ai senzatia ca a trecut abia jumatate de ora. In realitate, s-au deja doua ore din ziua ta. N-am mai vazut un film de multa vreme. Cand am o ora doua libere, prefer sa dorm pentru ca oricum am ochii foarte obositi de la calculator. Mereu imi spun ca o sa mai lasa deoparte din proiecte si o sa imi fac timp si pentru mine si mereu ma implic in prea multe activitati care nu imi mai lasa vreme de jucat vreun joc de relaxare sau de savurat un serial in tihna, bucurandu-ma de un popcorn sau niste seminte. Lipsa timpului e cea mai mare problema a mea. Ma regasesc perfect in filmul „In Time”(pe asta mi-am facut timp sa il vad ca suna interesant si bine am facut). Nici macar nu mi-au placut actorii dar ideea mi s-a parut geniala; totul depinde de timp, totul se plateste in timp si cand timpul se termina iesi din scena. Daca cei care va plictisiti, vreti sa va vindeti timpul, il cumpar eu! Indiferent de pret. Timpul nu are pret. Iti e prieten si dusman in acelasi timp sau poate mai degraba stapan. Tu te simti dominat de timp? Esti afectat de lipsa lui? Urasti ceasul pentru ca se misca prea repede?
