Asistăm, zilele acestea, la spectacolul naturii care nu mai poate accepta nepăsarea noastră în ceea ce o privește. Nu ne pasă de copaci, dar ar trebui să ne pese de oxigenul care ne este necesar, produs de ei. Nu ne pasă că ne taie pădurile. Cu ce ne afectează pe noi 5000 de copaci în minus? E important să ne luăm telefon de ultima fiță și să mâncăm la KFC. Nu suntem deloc conștienți că durata vieții pe pământ, în actualele condiții de poluare, este tot mai scurtă, de la un an la altul. Nimeni nu o să vină să ne spună să ne trezim, pentru că, în maxim 30 de ani, nu vom mai avea ce respira. Industria și banii primează pentru toată lumea. Este de datoria noastră să facem un mic research, să vedem cât de repede ne îndreptăm spre Apocalipsă. Nu vorbesc de Apocalipsa în sens biblic, ci de un final în care va fi nevoie de un reset cărora prea puțini îi vom supraviețui.
Multe sunt lucrurile pe care le putem face pentru a ne asigura că nepoții și copiii noștri vor mai avea aer și apă peste jumătatea de veac. Unul dintre aceste lucruri îl reprezintă reducerea cantității de plastic folosite și aruncate zilnic. Mai ales, să evităm alimentele ambalate în plastic. Să ne amintim de cum stăteau lucrurile acum 30 de ani, când aveam iaurt la borcan de sticlă, returnabil, când spălam pungile de plastic și le refoloseam, când nu ți se dădea pungă pentru fiecare pâine cumpărată, când cumpăram prăjitura ambalată în carton și hârtie. Azi, totul vine în plastic. Pâine, în plastic! Și a mai și fost promovată intens ca fiind cea mai sigură pe perioada stării de urgență… Fructe, prăjituri, lapte, legume, lactate, apă, toate în plastic. Plastic care, nu doar că poluează, dar pune în pericol, în mod direct, sănătatea.
Conform unor studii, plasticul poate elibera în alimente compuși mai mult decât periculoși.
Primii ar fi flatații, compuși chimici care dau maleabilitatea specifică plasticului. Aceștia afectează sistemul hormonal, dezvoltarea organelor genitale la băieți, și provoacă obezitate infantilă, cancer de sân, diabet de tip II, astm și boli cardiovasculare. Afectează, de asemenea, sistemul nervos, ficatul, rinichii și plămânii. Folia alimentară pe care o folosim cam la orice conține din plin ftalați.
Un alt compus periculos care ne poate contamina alimentele ambalate în plastic este stirenul, un derivat al benzenului, care duce la oboseală cronică, depresie și afectează sănătatea rinichilor. Este și el un cunoscut agent cancerigen.
Poate chiar mai nociv decât primele două, este al treilea: BPA (Bisfenol A), cel despre care studiile spun că ar crește foarte mult riscul de cancer, boli metabolice și infertilitate. Nu degeaba Franța, Canada și Danemarca au mai bine de 10 ani de când au declarat război utilizării BPA în fabricarea ambalajelor din plastic pentru alimente.
Da, ne place plasticul pentru că am devenit foarte comozi și pentru că nu costă mult. Plus că multe companii au grijă să ne transmită falsa idee că un măr ambalat în plastic este mai sigur pentru consum decât unul neambalat. Să fim serioși! Dincolo de ce este la suprafața mărului, stau tot felul de substanțe periculoase care au pătruns deja în el (pesticide, substanțe care tratează pentru a păstra aspectul frumos pentru timp îndelungat, compuși periculoși din ambalajele de plastic). Acelea ne îmbolnăvesc și ne omoară, de fapt.
De asemenea, multe persoane se lasă duse de nas de ideea că au luat lapte sau cafea sau înghețată în ambalaj de carton. Nu există ambalaj de carton pentru produse care pot curge. Toate sunt dublate de un strat de plastic.
Riscul este și mai mare atunci când încălzim ambalajele din plastic ce au în compoziție ingrediente periculoase, de tipul celor amintite mai sus. La căldură, ei migrează mult mai rapid în alimente, crescând potențialul periculos pe care îl au. Sunt de evitat încălzirea alimentelor la microunde în recipiente de plastic sau consumul de cafea de la tonomat în paharele puse la dispoziție de comercianți. La fel de periculoasă este hrana caldă comandată și livrată în recipiente din plastic.
Nu putem renunța complet la plastic, știm asta. Există alimente ambalate în plastic pe care le găsim aproape exclusiv în acest tip de ambalaj. Prăjituri nu mai vinde nimeni în hârtie. Prea greu de ambalat, prea incomod pentru cumpărător. Lapte, prea puțin găsim în ambalaj de sticlă, iar acolo prețul este mai ridicat. În schimb, putem cumpăra fructe și legume vrac, fie din supermarket, fie din piață, folosind sacoșe sau săculeți reutilizabili, putem alege să cumpărăm pe cât posibil din piață, acolo unde nu e musai să pui un ardei galben într-o pungă și doi roșii în altă pungă, pentru a-i cântări, putem păstra alimentele în frigider în caserole de sticlă, în locul celor din plastic, etc.
Aproape 10% din consumul de petrol global este folosit pentru producerea plasticului pe care am ajuns să-l iubim atât de mult. Consumul de plastic crește de la an la an. Astfel, se apreciază că, până în 2050, procentul de petrol folosit pentru această industrie va ajunge la 20%. Mai mult decât îngrijorător, mai ales că reciclăm mult prea puțin. Unele țări au ajuns să recicleze undeva la 50%. Prea puține. Ar trebui să ne gândim serios la asta și să evităm plasticul acolo unde nu este absolut necesar. Mă uit la un pachețel cu două napolitane. Am un ambalaj principal, care le cuprinde pe amândouă, unul din plastic și aluminiu, apoi iar câte un ambalaj individual, din plastic, pentru fiecare napolitană. Oare nu e prea mult? Oare era nevoie de tot acel plastic, mai ales că nu vorbim doar de poluare, ci și de riscul unor boli grave la care ne expunem doar pentru că ne plac prea mult alimentele ambalate în plastic? Să ne amintim că omenirea fără a plastic a supraviețuit, dar fără aer nu va supraviețui!
